Art. 305 Încheierea de şedinţă DISPOZIŢII GENERALE
| Comentarii |
|
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 305
Încheierea de şedinţă
Desfăşurarea procesului în şedinţa de judecată se consemnează într-o încheiere care cuprinde:
a) ziua, luna, anul şi denumirea instanţei;
b) menţiunea dacă şedinţa a fost sau nu publică;
c) numele şi prenumele judecătorilor, procurorului şi grefierului;
d) numele şi prenumele părţilor, apărătorilor şi ale celorlalte persoane care participă în proces şi care au fost prezente la judecată, precum şi ale celor care au lipsit, cu arătarea calităţii lor procesuale şi cu menţiunea privitoare la îndeplinirea procedurii;
e) enunţarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi textele de lege în care a fost încadrată fapta;
f) înscrisurile care s-au citit în şedinţă;
g) cererile de orice natură formulate de procuror, de părţi şi de ceilalţi participanţi la proces;
h) concluziile procurorului şi ale părţilor;
i) măsurile luate în cursul şedinţei.
Încheierea se întocmeşte de grefier în 24 de ore de la terminarea şedinţei şi se semnează de preşedintele completului de judecată şi de grefier.
Când hotărârea se pronunţă în ziua în care a avut loc judecata, nu se întocmeşte o încheiere separată.
| ← Art. 304 Note privind desfăşurarea şedinţei de judecată... | Art. 306 Soluţionarea cauzei DISPOZIŢII GENERALE → |
|---|
C. Apel Bucureşti, s. Ipen., dec. nr. 820/1998
Notă: Soluţia este corectă. Nici dacă omisiunea întocmirii celor două încheieri s-ar fi produs la instanţa de apel soluţia n-ar fi putut să fie decât tot respingerea recursului, neexistând nulitate.
încheierea intermediară de amânare a pronunţării este un act procedural fără semnificaţie sub aspectul operei de
Citește mai mult
judecată, ea având un caracter predominant administrativ. Simpla dispoziţie - amânarea în continuare a pronunţării - luată de instanţă printr-o asemenea încheiere este lipsită de orice influenţă asupra soluţiei şi, ca atare, a considera că lipsa acesteia este sancţionată cu nulitatea absolută a hotărârii, în baza art. 197 alin. 2 C. proc. pen., ar fi lipsită de orice raţiune şi justificare legală, fiind expresia unui formalism excesiv. De altfel, în literatura juridică s-a exprimat opinia că nici chiar lipsa încheierii în care s-au consumat dezbaterile n-ar trebui să ducă le desfiinţarea hotărârii decât în măsura în care acea încheiere n-ar putea fi reconstituită şi, astfel, nu s-ar putea stabili modul de desfăşurare a activităţii procesuale (v. G. A n t o n i u ş. a., Practica judiciară penală, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti, 1993, p. 205).Dar nici despre o nulitate relativă, prevăzută în art. 197 alin. 1 C. proc. pen., n-ar putea fi vorba, atâta vreme cât prin omisiunea de a întocmi sau de a ataşa la dosar una sau mai multe încheieri intermediare, de simplă amânare a pronunţării, în mod vădit nu s-a cauzat nimănui vreo vătămare şi cât nimeni nu s-a prevalat de producerea vreunei vătămări. Numai într-un caz cu totul excepţional, aproape imposibil de imaginat, în care o asemenea vătămare ar fi invocată şi dovedită, ar putea fi luată în considerare anularea hotărârii.
Citește mai mult
pen.C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 49/1998
Notă: Tribunalul Suprem a decis, dimpotrivă, că omisiunea preşedintelui completului de judecată de a semna încheierea de amânare a pronunţării nu este sancţionată cu nulitatea hotărârii, atâta vreme cât preşedintele a participat în continuare la judecată, semnând sentinţa, deoarece această omisiune nu a cauzat nici o vătămare şi poate fi completată oricând (TS. sp., dec. nr. 1954/1976, CD, p. 457).
Literatura juridică a aprobat această decizie, considerând că hotărârea nu trebuie anulată dacă nu există vreun motiv pentru a se pune la îndoială conţinutul încheierii nesemnate (v. G. Antoniu ş. a., Practica judiciară penală, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti, 1993, p. 205).
Cum legea nu prevede pentru încheierea de dezbateri, atunci când s-a amânat pronunţarea, un statut special - ea fiind tot o încheiere de şedinţă, în sensul art. 311 alin. 2 C. proc. pen. - rezultă că, pentru validitatea sa, nu este necesar ca o asemenea încheiere să fie semnată de toţi membrii completului de judecată.
C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 345/1996
Citește mai mult
nici una din semnăturile de pe minută; pe de altă parte, decizia este semnată, ca preşedinte, de un judecător - al cărui nume este şi dactilografiat - care nu figurează în partea introductivă a deciziei şi a cărui semnătură nu se regăseşte în minută.în această situaţie, nefiind identitate între persoanele care au semnat minuta şi cele care au iscălit încheierile de dezbateri şi de amânare a pronunţării şi hotărârea, există incertitudine atât cu privire la faptul că aceasta din urmă este conformă voinţei celor care au pronunţat-o, cât şi în ce priveşte participarea la judecată a unuia dintre judecători.
Din moment ce instanţa de recurs se află în imposibilitate de a verifica legalitatea compunerii instanţei de apel - respectiv de a controla dacă la pronunţare aceasta a fost compusă în acelaşi mod ca la judecarea apelului - decizia pronunţată este lovită de o nulitate absolută conform art. 197 alin. 2 C. proc. pen. şi, ca atare, urmează a fi casată, cu trimitere, pentru rejudecarea apelului la aceeaşi instanţă, în baza art. 383^15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen.
C. Apel. Bucureşti, s. Il-a pen., dec. nr. 261/1996
încheierea întocmită pentru şedinţa când au avut loc dezbaterile şi s-a amânat pronunţarea se semnează, potrivit art. 305 alin. (2) C. proc. pen., numai de preşedintele completului de judecată şi de grefier, iar nu şi de ceilalţi judecători care au intrat în compunerea completului (C.A. Bucureşti, s. a ll-a pen., decizia nr. 57/ 1997)
încheierea de amânare a pronunţării hotărârii semnată numai de grefier, iar nu şi de preşedintele completului de judecată, este lovită de nulitate, ţinând seama de prevederile art. 305 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora încheierile de şedinţă, inclusiv încheierile de amânare a pronunţării, se semnează de preşedintele completului de judecată şi de grefier, precum şi de prevederile art. 197 alin. (2) C. proc. pen. privind nulităţile referitoare la compunerea instanţei de judecată (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 4393 din 15 iulie 2005)
Lipsa încheierii de şedinţă de la data când au avut loc dezbaterile şi s-a amânat pronunţarea hotărârii atrage nulitatea acesteia şi casarea cu trimitere spre rejudecare, întrucât, în lipsa acestei încheieri, nu poate fi stabilită respectarea dispoziţiilor prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute în art. 197 alin. (2) C. proc. pen., cum sunt cele referitoare la compunerea instanţei sau publicitatea şedinţei de judecată (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 1813 din 15 martie 2005)