Art. 363 Termenul de declarare a apelului Apelul CĂILE DE ATAC ORDINARE
| Comentarii |
|
CĂILE DE ATAC ORDINARE
Secţiunea I
Apelul
Art. 363
Termenul de declarare a apelului
Termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Pentru procuror, termenul curge de la pronunţare. În cauzele în care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la înregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului. După redactarea hotărârii, instanţa este obligată să trimită de îndată dosarul procurorului, iar acesta este obligat să-l restituie după expirarea termenului de apel.
Pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul curge de la pronunţare. Pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, precum şi pentru inculpatul deţinut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii militare de învăţământ, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
În cazul prevăzut în art. 362 lit. e), calea de atac poate fi exercitată de îndată după pronunţarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare şi cel mai târziu în 10 zile de la pronunţarea sentinţei prin care s-a soluţionat cauza. Judecarea apelului se face numai după soluţionarea cauzei, afară de cazul când procesul a fost suspendat.
| ← Art. 362 Persoanele care pot face apel Apelul CĂILE DE ATAC... | Art. 364 Repunerea în termen Apelul CĂILE DE ATAC ORDINARE → |
|---|
Tribunalul a admis apelul declarat de condamnat, a desfiinţat sentinţa şi a admis cererea de încetare a executării pedepsei la locul de muncă, considerând că apelantul a executat fracţiunea sus menţionată din durata pedepsei.
Procurorul a făcut recurs, invocând tardivitatea apelului, care a fost introdus după expirarea termenului
Citește mai mult
prevăzut în art. 450 alin. 4 C. proc. pen.Este adevărat că, potrivit art. 450^1 alin. 2 raportat la art. 450 alin. 4 C. proc. pen., termenul de apel împotriva sentinţelor prin care s-a hotărât asupra cererilor de încetare a executării pedepsei la locul de muncă este de 3 zile; de asemenea, este adevărat că, în speţă, sentinţa prin care prima instanţă a respins cererea a fost pronunţată, în prezenţa condamnatului, la 10 octombrie 1995 şi că acesta a declarat apel la 18 octombrie 1995.
Dar, cum în şedinţa publică, în faţa instanţei de apel, reprezentantul parchetului a ridicat excepţia tardivităţii apelului iar instanţa nu s-a pronunţat asupra ei şi cum, pe de altă parte, decizia pronunţată de instanţa de apel este corectă, recursul apare nefondat şi, în conformitate cu dispoziţiile art 385^15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 365/1996
NOTĂ. Termenul de apel este un termen peremtoriu (imperativ), deci un termen înăuntrul căruia trebuie folosită calea de atac. Sancţiunea nerespectării sale atrage decăderea, adică pierderea dreptului de a declara apel şi, dacă apelul a fost totuşi declarat, nulitatea acestuia.
Neexercitarea dreptului de apel prevăzut de lege poate evita această sancţiune doar în cazul în care nu s-a produs nu din vina celui căruia legea îi acordase dreptul, ci din cauza unor împrejurări străine de voinţa lui. Pentru astfel de situaţii, legea a instituit două remedii procesuale şi anume: repunerea în termen în folosirea apelului (art. 364 C. proc. pen.) şi luarea în considerare a apelului peste termen (art. 365 C. proc. pen.) (v. V. Dongoroz ş.a., Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român, voi. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1975, p. 392-393).
Nulitatea ce decurge din declararea apelului după expirarea termenului prevăzut de lege, fiind consecinţa unei decăderi, nu se acoperă. Sub acest aspect, ambele împrejurări la care se referă, în speţă, curtea, pentru respingerea recursului, sunt nerelevante, astfel că recursul declarat de parchet trebuia admis.
Faptul că pronunţarea s-a amânat, în mod succesiv, de mai multe ori, nu modifică această regulă, inculpatul - dacă a fost prezent la dezbateri - având obligaţia de a urmări modul în care s-a soluţionat cauza şi de a declara apel în termenul sus menţionat; după depăşirea acestui termen - instanţa neavând obligaţia de a comunica copie de pe dispozitiv -, apelul va fi considerat tardiv şi respins ca atare.
C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 259/1996
Citește mai mult
dispozitiv a fost comunicată fără respectarea dispoziţiilor legale (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 89 din 8 ianuarie 2004)Parte care a lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare. în raport cu prevederile art. 363 alin. (3) C. proc. pen., pentru partea care a lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, termenul de apel curge de la comunicare, chiar dacă apărătorul acesteia a fost prezent la dezbateri sau la pronunţare (C.S.J., s. pen., decizia nr. 1052 din 28 februarie 2003)
art. 363 alin. (3) C. proc. pen., de la pronunţare, neavând relevanţă faptul că prima instanţa a amânat succesiv pronunţarea hotărârii (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 1861 din 17 martie 2005)
Conform art. 363 alin. (3) C. proc. pen., pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul de apel curge de la pronunţare. Prin urmare, termenul de declarare a apelului pentru inculpatul aflat în stare de libertate, care a fost prezent la dezbateri, curge de la pronunţarea hotărârii (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 2847din 26 mai 2004)