Acţiune personală
| Comentarii |
|
acţiune personală, acţiune civilă care se întemeiază pe un drept personal (de creanţă) şi care serveşte la exercitarea sau apărarea acelui drept. Aşadar, subiectul activ al raportului juridic obligaţional (creditorul) urmăreşte să obţină, prin intermediul instanţei, concursul subiectului pasiv al acelui raport juridic (debitorul), spre a-şi exercita dreptul de creanţă ce intră în conţinutul raportului juridic dedus judecăţii, dreptul său neputându-se realiza fără concursul debitorului.
Prin acţiuni de acest gen se valorifică drepturile care se nasc din contracte, din alte acte juridice, din lege, din fapte cauzatoare de prejudicii etc. A.p. se clasifică, la rândul lor, în: a) a.p. mobiliare, atunci când dreptul de creanţă pretins are ca obiect un bun mobil; b) a.p. imobiliare, atunci când obiectul dreptului pretins este un imobil (de exemplu, acţiunea prin care locatarul cheamă în judecată pe locator pentru obligarea acestuia la predarea imobilului ce formează obiectul contractului de locaţiune). A.p. sunt multiple şi variate, astfel încât o enumerare completă a lor, practic, nu este cu putinţă.
ACŢIUNE PERSONALĂ, acţiune prin care se urmăreşte valorificarea unui drept de creanţă, care poate fi mobiliară, atunci când dreptul de creanţă pretins are ca obiect un bun mobil, şi imobiliară, dacă dreptul de creanţă pretins are ca obiect un bun imobil (ex.: acţiune în plata preţului, acţiunea estimatorie - art. 1355 c. civil - acţiunea prin care se solicită reducerea preţului vânzării proporţional cu paguba provocată de viciu, acţiunea în restituirea bunului - mobil sau imobil).
