Agenția Naționala Fitosanitară
| Comentarii |
|
ANF deține în structura sa următoarele compartimente: Serviciul protecția plantelor și carantină fitosanitarâ, Compartimentul omologarea produselor de protecție a plantelor și Compartimentul monitorizare și programe IT. Dintre compartimentele existente în structura ANF ne vom opri la Serviciul protecția plantelor și carantină fitosanitară deoarece acest serviciu asigură la nivel na țional strategia în domeniul fitosanitar. După cum vom arăta în Partea a II-a a prezentei cercetări, la nivel internațional, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), a fost adoptat Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare (Acordul MSF), acest acord reprezentând unul dintre cele mai importante acorduri adoptate în legătură cu produsele de origine vegetală.
În ceea ce privește Serviciul protecția plantelor și carantină fitosanitarâ, atribuțiile acestuia sunt stabilite în Regulamentul de organizare și funcționare a MADR și constau în: organizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitarâ la nivel central, teritorial și vamal; coordonarea, îndrumarea tehnică și controlul activității în domeniul fitosanitar; elaborarea și promovarea proiectelor de acte normative care privesc măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor și produselor vegetale, în scopul îmbunătățirii și perfecționării legislației naționale și armonizării acesteia cu legislația comunitară; elaborarea procedurilor și instrucțiunilor specifice care privesc activitatea fitosanitară pentru deținătorii de culturi agricole și alte forme de vegetație utilă și pentru cei care depozitează, transportă și valorifică plante și produse vegetale; elaborarea strategiei fitosanitare privind sănătatea plantelor în concordanță cu normele UE și urmărirea implementării acesteia; urmărirea implementării legislației în domeniul fitosanitar privind importul exportul, tranzitul și circulația intracomunitară a plantelor, produselor vegetale și altor obiecte; elaborarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților fitosanitare.
Tot ca atribuții ale Serviciului protecția plantelor și carantină fitosanitară reținem și controlul aplicării și respectării tuturor dispozițiilor legale, normelor tehnice în domeniul fitosanitar; urmărirea asigurării dotării tehnice și materiale a unităților fitosanitare și a Laboratorului Central Fitosanitar; stabilirea condițiilor specifice în conformitate cu legea și actele normative în vigoare privind angajarea personalului de specialitate în domeniul fitosanitar; asigurarea instruirii personalului din cadrul Unităților fitosanitare și a Inspectoratelor de Carantină Fitosanitară Vamală; organizarea monitorizării generale a teritoriului și monitorizărilor specifice pentru anumite organisme de carantina, coordonarea elaborării și implementării programelor de monitorizare a organismelor de carantină pe teritoriul țării; gestionarea pașaportului fitosanitar pentru plantele, produsele vegetale și alte obiecte puse în circulație pe teritoriul României/Comunității Europene; centralizarea și interpretarea datelor transmise din teritoriu de către inspectorii fitosanitari din cadrul Unităților fitosanitare, cu privire la apariția, răspândirea și daunele produse de organismele de carantină și aplicarea măsurilor necesare în vederea prevenirii răspândirii și eradicării organismelor de carantină; gestionarea focarelor organismelor de carantină.
De asemenea, în sarcina aceluiași serviciu au fost stabilite și următoarele atribuții: gestionarea filierelor pe sectoare de producție: cartof, pomi fructiferi, porumb, viță de vie, plante ornamentale, legume, specii dendrologice, lemn, la: import, export, monitorizare, circulație intracomunitară și pașaport fitosanitar; organizarea la nivel național a poliției fitosanitare; întocmirea lucrărilor de specialitate prevăzute în cadrul cooperării internaționale și urmărirea îndeplinirii obligațiilor ce decurg din acestea, în domeniul carantinei fitosanitare; urmărirea stării fitosanitare a culturilor prin sistemul Agroexport pe baza căreia se stabilește prognoza apariției bolilor și dăunătorilor de către Unitățile Fitosanitare; soluționarea reclamațiilor, sesizărilor și solicitărilor cetățenilor, agenților economici, organizațiilor centrale și locale cu privire la importul, exportul, tranzitul și circulația intracomunitară a plantelor, produselor vegetale și a altor obiecte; asigurarea corespondenței cu țările terțe și celelalte state membre privind notificarea intercepțiilor, gestionarea problemelor legate de import, export, circulație intracomunitară, legislație; participarea la activitățile și întâi-
I. Dreptul național privind siguranța pentru produsele alimentare nirile desfășurate în cadrul sistemului de siguranță alimentară; colaborarea cu universitățile de profil, Societatea Națională pentru Protecția Plantelor și Academia de Științe Agricole și Silvice, în elaborarea strategiilor de protecție a plantelor precum și cu asociațiile profesionale; asigurarea schimbului de informații cu Comisia Europeană, participarea la Comitetul Permanent pentru Sănătatea Plantelor și la grupurile de lucru.
Serviciul protecția plantelor și carantină fitosanitară are ca atribuții și centralizarea și raportarea către Comisia Europeană a rezultatelor monitorizării organismelor de carantină în conformitate cu deciziile Comisiei Europene; elaborarea și actualizarea Planului național unic de control în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 882/2004; participarea la întâlnirile organismelor internaționale, gestionarea corespondenței și a materialelor documentare; inițierea, elaborarea și urmărirea implementării proiectelor PHARE și SAPARD; implementarea sistemului de asigurare a calității; stabilirea unor relații funcționale cu direcțiile și serviciile din MADR, în conformitate cu nivelurile ierarhice și de colaborare stabilite prin structura organizatorică a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; îndeplinirea altor sarcini sau atribuții stabilite de organele ierarhic superioare, soluționarea corespondenței specifice, precum și a altor probleme și sarcini primite, în termenele stabilite.
Așa cum reiese din enumerarea de mai sus referitoare la atribuțiile Serviciului protecția plantelor și carantină fitosanitară, acestea se referă nu numai la atribuții pe plan național, ci și la atribuții pe care serviciul pe care îl analizăm le desfășoară la nivel internațional, respectiv la nivelul UE. După cum arătam și cu alte ocazii, apreciem că stabilirea unui număr atât de mare de atribuții în sarcina unui serviciu, autorități sau în sarcina oricăror altor instituții competente într-un anumit domeniu, în situația noastră în domeniul siguranței pentru produse alimentare, poate fi, pe de o parte benefică, însă, dacă nu se dă eficiența cuvenită acestor atribuții, se poate ajunge la un blocaj instituțional ce poate avea ca urmare în cel mai sumbru scenariu apariția unor crize alimentare.
Prin intermediul atribuțiilor stabilite în sarcina acestui serviciu, se asigură strategia în domeniul fitosanitar dezvoltată de către MADR, „sănătatea plantelor fiind fundamentală pentru susținerea și competitivitatea agriculturii, siguranței alimentelor și protecției mediului”. Obiectivul principal al strategiei în domeniul fitosanitar este acela de asigurare a protecției fitosanitare prin prevenirea introducerii, stabilirii și răspândirii a acelor organisme care sunt dăunătoare plantelor și produselor vegetale.
După cum rezultă din cele arătate mai sus, apreciem că rolul MADR în domeniul siguranței pentru produsele alimentare este unul fundamental, mai ales prin reglementarea cooperării între MADR prin compartimentele sau serviciile competente cu structuri europene implicate de asemenea în siguranța pentru produsele alimentare, și mai mult decât atât prin stabilirea unei colaborări cu organizații și organisme internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Convenția Internațională pentru Protecția Plantelor.
Apreciem că pentru România, ca nou stat membru al UE, este deosebit de important să se stabilească legături de colaborare referitoare la siguranța pentru produsele alimentare cu instituțiile europene competente, dar fără a se limita la colaborarea cu acestea datorită competenței partajate între România, pe de o parte, și UE, pe de altă parte. La fel de importantă este și o colaborare între autoritățile competente din România și organismele sau organizațiile internaționale ale căror obiective primordiale sunt axate în jurul creării unei reale politici privind siguranța alimentară nu doar scriptic ci și faptic.
Consumatorul român, în egală măsură cu consumatorii din alte state membre ale căror sisteme de protecție sunt superioare celui din România, dar și cu consumatorii din țările terțe, trebuie să aibă certitudinea că produsele alimentare sunt sigure și că nu sunt dăunătoare vieții sau sănătății.
