atenţie, proces psihofiziologic, care constă în orientarea selectivă a activităţii de cunoaştere. Orientarea a. depinde atît de subiect, cît şi de obiectul cunoaşterii, de activitatea pe care o desfăşoară subiectul, de importanţa relativă pe care acesta o acordă obiectului. A. poate fi voluntară sau involuntară şi se caracterizează prin stabilitate, mobilitate, grad de concentrare, distribuţie şi volum. A. joacă un rol deosebit în procesul formării declaraţiilor folosite în activitatea judiciară şi în acelaşi timp poate deveni un instrument deosebit de eficace la îndemîna organului judiciar în activitatea de ascultare, precum şi in efectuarea altor activităţi de urmărire penală. A. are un rol deosebit în perceperea şi memorarea de către învinuit (inculpat), martor, parte vătămată a împrejurărilor de fapt legate de comiterea infracţiunii.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Atenţie
