Barter

barter, formă de compensare a valorilor privind mărfurile exportate şi importate de un grup restrâns de parteneri din două ţări diferite, cu scopul de a se evita plata lor în valută. Spre deosebire de cliring (clearing), care se încheie prin acorduri guvernamentale, operaţiunile de barter au la bază convenţii, încheiate cu firme comerciale participante. Asemenea convenţii conţin condiţiile în care urmează să se realizeze exporturile şi importurile, lista mărfurilor sau grupele de mărfuri care pot face obiectul schimbului, băncile prin care se fac compensările.

CONTRACT DE BARTER, Barterul reprezintă o operaţiune comercială prin care părţile convin schimbul de mărfuri având valori echivalente, eliminându-se transferul de sume între părţi. Ea se realizează prin încheierea acordului de barter şi nu trebuie confundat cu clearing-ul care este un sistem de decontare între bănci ori între state, fără utilizare de numerar, prin compensarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor. Contractul de barter este contractul prin care fiecare parte se obligă, să transmită celeilalte dreptul de proprietate asupra unor bunuri, plata facându-se prin compensarea valorii bunurilor transmise reciproc.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Barter