bun nefungibil, lucru care fiind determinat prin caractere individuale, nu este susceptibil de a fi înlocuit cu un alt bun în executarea unei obligaţii. Caracterul nefungibil rezultă din voinţa părţilor; de aceea prin acte juridice se poate stabili că sunt nefungibile şi lucruri determinate prin caractere generice (de ex. un exemplar al unei cărţi), după cum se poate stabili că sunt fungibile chiar şi unele lucruri determinate prin caractere individuale.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Bun nefungibil
