cerere de reabilitare, act procedural prin intermediul căruia condamnatul urmăreşte să obţină pe cale judecătorească, în cazurile prevăzute lege, încetarea decăderilor, interdicţiilor şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare. C. de r. se face de condamnat, iar după moartea acestuia de soţ sau de rudele apropiate. Soţul sau rudele apropiate pot continua procedura reabilitării pornită anterior decesului. C. de r. se introduce fie la judecătoria sau tribunalul care a judecat in primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie la instanţa corespunzătoare în a cărei rază teritorială domiciliază condamnatul (art. 494, C.p.p.). în cerere trebuie să se menţioneze adresa condamnatului, iar cînd cererea este făcută de altă persoană, adresa acesteia; condamnarea pentru care se cere reabilitarea şi fapta pentru care a fost pronunţată acea condamnare; localităţile unde condamnatul a locuit şi locurile de muncă pe tot intervalul de timp de la executarea pedepsei şi pînă la introducerea cererii, iar in cazul cînd executarea pedepsei a fost prescrisă, de la data rămînerii definitive a hotărîrii şi pînă la introducerea cererii; temeiurile cererii; indicaţii utile pentru identificarea dosarului şi orice alte date pentru soluţionarea cererii. La cerere se anexează actele din care reiese că sînt îndeplinite condiţiile reabilitării (art. 495, C.p.p.).
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Cerere de reabilitare
