constatarea infracţiunii flagrante, modalitate in cadrul unei proceduri speciale prin care se constată existenţa infracţiunii flagrante. Organul de urmărire penală întocmeşte un proces-verbal in care consemnează cele constatate cu privire la fapta săvirşită. In procesul-verbal se consemnează şi declaraţiile invinuitului şi ale celorlalte persoane ascultate. Dacă este cazul, organul de urmărire penală strînge şi alte probe. Procesul-verbal se citeşte învinuitului, precum şi persoanelor care au fost ascultate, cărora li se atrage atenţia că pot completa declaraţiile sau că pot face obiecţii cu privire la acestea. Procesul-verbal se semnează de organul de urmărire penală, de învinuit şi de persoanele ascultate (art. 467, C.p.p.). V. şi infracţiune flagrantă.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Constatarea infracţiunii flagrante
