Competenţă relativă

Comentarii

0

competenţă relativă, instituţie procesuală care conferă părţilor posibilitatea de a deroga, în anumite condiţii, de la normele ce o reglementează. C.r. este determinată de caracterul dispozitiv al unor norme procesuale; în principiu, au acest caracter normele privitoare la competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti [v. şi necompetenţă relativă].

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Competenţă în materia contenciosului administrativ Competenţă jurisdicţională Competenţă jurisdicţională în materie civilă şi comercială în cadrul Uniunii Europene Competenţă materială a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României Competenţă teritorială Complet de arbitri Complet de divergenţă Complet de judecată