Compunerea instanţei
Comentarii |
|
compunerea instanţei, alcătuirea completului de judecată cu numărul de judecători şi asistenţi judiciari stabiliţi de lege. în conformitate cu prevederile Legii de organizare judiciară, c.i. (a completului de judecată) este următoarea: 1) cauzele date în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă într-un „complet" format dintr-un singur judecător; 2) apelurile se judecă în complet format din doi judecători; 3) recursurile se judecă în complet format din trei judecători; 4) înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează cauzele civile în complet format din trei judecători (secţia civilă). La instanţa supremă funcţionează şi un complet format din 9 judecători, acesta este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei supreme, iar în lipsa lor, poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele sau vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Completele de judecată pentru soluţionarea în primă instanţă a conflictelor de muncă şi asigurări sociale se constituie din doi judecători şi doi asistenţi judiciari [v. şi principiul colegialităţii instanţei].
compunerea instanţei - alcătuirea completului de judecată în condiţiile prevăzute de lege. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la compunerea instanţei este sancţionată cu nulitatea absolută [art. 197 alin. (2) C. proc. pen.]. Compunerea completului trebuie să rămână, în limitele posibilului, aceeaşi pe tot parcursul fazei judecăţii; se poate modifica pe parcurs, dar numai până la începerea dezbaterilor, însă orice schimbare ulterioară în compunerea completului atrage reluarea de la început a dezbaterilor (art. 292 C. proc. pen.).