Concordat preventiv
| Comentarii |
|
concordat preventiv, contract încheiat între debitor, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea debitorului [art. 3 lit. d) din Legea nr. 381/2009],
Debitorul în procedura c.p. este persoana juridică care organizează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvenţă. Prin întreprinderea în dificultate se înţelege întreprinderea al cărei potenţial de viabilitate managerială şi economică se află într-o dinamică descrescătoare, dar al cărei titular execută sau este capabil să execute obligaţiile exigibile [art. 1 şi 2 din Legea nr. 381/2004]. Scopul procedurii îl reprezintă salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuării activităţii acesteia, a păstrării locurilor de muncă şi a acoperirii creanţelor asupra debitorului (art. 2 din Legea nr. 381/2009).
I. Procedura de concordat preventiv se deschide prin introducerea unei cereri de către debitor la tribunalul în jurisdicţia căruia se află sediul sau domiciliul său profesional. Calitate procesuală activă în depunerea unei cereri de c.p. are orice debitor, în sensul anterior arătat, cu următoarele excepţii: i) dacă împotriva debitorului s-a pronunţat o hotărâre irevocabilă de condamnare pentru infracţiuni economice; ii) dacă împotriva debitorului a fost deschisă procedura insolvenţei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv; iii) dacă cu 3 ani
anteriori ofertei de c.p. debitorul a mai beneficiat de un c.p.; iv) dacă debitorul şi/sau acţionarii/asociaţii/ asociaţii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnaţi definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevăzute în Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii c.p.; v) dacă membrilor organelor de conducere şi/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras răspunderea în condiţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolvenţă; vi) dacă debitorul are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit O.G. nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolvenţă, autorizaţi conform legii. Judecătorul-sindic numeşte conciliatorul provizoriu prin încheiere irevocabilă. în termen de 30 de zile de la numirea sa, conciliatorul elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor şi oferta de concordat preventiv. Oferta de c.p. se notifică de către conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigură posibilitatea verificării recepţiei ofertei de concordat. Oferta de c.p. va fi depusă în dosarul format urmare a cererii debitorului şi, pentru opozabilitate faţă de terţi, se depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistrată într-un registru special. Despre depunerea şi notificarea acesteia se face menţiune în registrul comerţului în care este înregistrat debitorul. Oferta de c.p. va cuprinde şi proiectul de c.p., la care se vor anexa declaraţia debitorului privind starea de dificultate financiară în care se află, precum şi lista creditorilor cunoscuţi, inclusiv cei ale căror creanţe sunt contestate integral sau parţial, cu precizarea cuantumului şi a garanţiilor acceptate de debitor. II. Proiectul de concordat preventiv trebuie să prezinte, în mod detaliat: i) situaţia analitică a activului şi a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat potrivit legii; ii) cauzele stării de dificultate financiară şi măsurile luate de debitor pentru depăşirea acesteia până la depunerea ofertei de c.p.; iii) proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele 6 luni. Proiectul de c.p. trebuie să includă un plan de redresare, care prevede cel puţin următoarele măsuri: i) reorganizarea activităţii debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri
considerate a fi necesare; ii) modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului social, împrumut bancar, obligaţional sau de altă natură, înfiinţarea sau desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de garanţii; iii) procentul preconizat de satisfacere a creanţelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementării măsurilor de redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune măsuri precum: amânări sau reeşalonări la plata creanţelor contra sa, ştergerea în tot sau în parte a unor creanţe sau numai a dobânzilor ori a penalităţilor de întârziere, compensări, novaţii prin schimbare de debitor; pentru obligaţiile fiscale de plată propunerile de amânări, ştergeri, eşalonări, reeşalonări şi reduceri parţiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale în materia ajutorului de stat; în această situaţie este nevoie de acordul expres al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care trebuie exprimat în termen de 30 de zile; în caz contrar, acordul se prezumă; iv) termenul-1 imită pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat nu poate depăşi 18 luni de la data încheierii c.p. Prin proiectul de c.p., supus aprobării creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea conciliatorului provizoriu, precum şi remuneraţia acestuia pentru perioada ulterioară datei încheierii concordatului. III. încheierea concordatului preventiv. In vederea exercitării votului creditorilor asupra proiectului de c.p., debitorul poate organiza una sau mai multe şedinţe colective ori individuale de negociere cu creditorii, în prezenţa conciliatorului propus de debitor. Iniţiativa negocierii poate aparţine şi unuia sau mai multor creditori, precum şi acţionarilor semnificativi sau asociaţilor debitorului. Perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de c.p. nu poate depăşi 30 de zile calendaristice. Asupra ofertei de c.p., cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii votează, în principiu, prin corespondenţă. Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapidă pe adresa debitorului, în termen de maximum 30 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de c.p. Votul favorabil necondiţionat asupra c.p. are valoare de acceptare a concordatului. Orice condiţionare a votului este considerată vot negativ. C.p. se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă majoritatea de două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate. La aprobarea concordatului nu se ia în calcul în stabilirea majorităţii votul favorabil al: i) creditorului persoană juridică care are cel puţin unul dintre acţio-
nari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori rudă ori afin până la gradul IV cu acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari şi/sau administratori ai debitorului; ii) creditorului persoană juridică în cadrul căruia debitorul şi/sau unul dintre acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori ai acestuia ori rudele şi afinii până la gradul IV ai acestora din urmă deţin calitatea de acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari şi/sau administratori; iii) creditorului care sau ai cărui acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori au fost condamnaţi definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii; iv) creditorului care are înscrise fapte în cazierul fiscal, potrivit O.G. nr. 75/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. în cazul în care nu se întruneşte majoritatea menţionată, debitorul are dreptul ca, după trecerea a minimum 30 de zile, să facă o nouă ofertă de c.p. IV. Constatarea şi omologarea concordatului preventiv. După aprobarea concordatului de către creditori, conciliatorul solicită judecătorului-sindic să constate c.p. Judecătorul-sindic constată c.p. prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, după ascultarea conciliatorului. Cererea de constatare a c.p. poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate. C.p., aprobat de creditori şi constatat de judecătorul-sindic prin încheiere, se comunică creditorilor, prin intermediul conciliatorului, şi se menţionează în registrul comerţului. Pentru a face opozabil c.p. creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuţi sau contestaţi, conciliatorul poate cere judecăto-rului-sindic omologarea concordatului. Pentru omologare, judecăto-rul-sindic verifică îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
i) întreprinderea debitorului este în stare de dificultate financiară;
ii) valoarea creanţelor contestate şi/sau în litigiu nu depăşeşte 20% din masa credală; iii) c.p. a fost aprobat de creditorii care reprezintă cel puţin 80% din valoarea totală a creanţelor. Dispunând omologarea, judecătorul-sindic suspendă toate procedurile de executare silită.
La cererea conciliatorului, sub condiţia acordării de garanţii creditorilor de către debitor, judecătorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai c.p. un termen de maximum 18 luni de amânare a scadenţei creanţei lor, perioadă în care nu vor curge dobânzi, penalităţi, precum şi orice alte cheltuieli aferente creanţelor. Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiţia respectării prevederilor legale cu
privire la ajutorul de stat şi aprobării de către comisia interministerială. Pe perioada c.p. omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor. V. Aderarea la concordat. Orice creditor care obţine un titlu executoriu asupra debitorului în cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate să îşi recupereze creanţa prin orice alte modalităţi prevăzute de lege. Cererea de aderare se depune la conciliator, care o include în tabelul creditorilor concordatari. în cursul procedurii, debitorul îşi desfăşoară activitatea în limitele afacerii sale obişnuite, în condiţiile c.p., sub supravegherea conciliatorului. Măsurile cuprinse în c.p., inclusiv modificările creanţelor, profită şi codebitorilor, fideiuso-rilor şi terţilor garanţi. Creditorii care au votat împotriva c.p. pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menţionării concordatului în registrul comerţului. Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul de a cere constatarea nulităţii este imprescriptibil şi aparţine oricărei persoane interesate. Instanţa, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanţă preşe-dinţială, suspendarea c.p. (art. 31 din Legea nr. 381/2009). în situaţia în care se constată încălcarea gravă de către debitor a obligaţiilor asumate prin c.p., adunarea creditorilor concordatari poate hotărî introducerea acţiunii în rezoluţiune a c.p. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar dacă nu a fost înscris pe ordinea de zi. Reprezintă încălcare gravă a obligaţiilor asumate de debitor prin c.p. acţiuni precum: favorizarea unuia sau mai multor creditori în dauna celorlalţi, ascunderea sau externalizarea de active în perioada c.p., efectuarea de plăţi fără contraprestaţie sau în condiţii ruinătoare. Dacă adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea acţiunii în rezoluţiune, procedura c.p. se suspendă de drept. Prin hotărârea de admitere a acţiunii în rezoluţiune, judecătorul-sindic acordă creditorilor daune-interese, în condiţiile dreptului comun (art. 33 din Legea nr. 381/2009).
Dacă procedura c.p. se finalizează cu succes, Ia termenul prevăzut în contract sau anterior acestuia, după caz, judecătorul-sindic va pronunţa o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. In acest caz, modificările creanţelor prevăzute în c.p. rămân irevocabile. în cazul în care în cursul derulării procedurii, conciliatorul apreciază că este imposibilă realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecătorului-sindic constatarea nereuşitei c.p. şi închiderea procedurii.
