Creanţă lichidă
Comentarii |
|
creanţă lichidă, creanţa a cărei câtime este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau şi a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală (art. 379 C.proc.civ.).
creanţă lichidă, sintagmă ce desemnează creanţa cu un cuantum precis determinat. Sunt lichide creanţele ce au ca obiect o sumă de bani determinată sau o cantitate determinată de bunuri generice. Nu pot fi calificate lichide creanţele al căror cuantum urmează a fi stabilit pe calea justiţiei, precum: dreptul la despăgubiri pentru repararea unui prejudiciu cauzat printr-o faptă ilicită păgubitoare; dreptul la întreţinere etc. Asemenea creanţe devin lichide şi pot fi caracterizate ca atare numai din momentul rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care au fost stabilite. Caracterul lichid al creanţei este o cerinţă indispensabilă pentru a deveni operantă compensaţia legală, precum şi pentru promovarea de către creditor a unei acţiuni oblice sau a unei acţiuni pauliene [v. şi creanţă].
CREANŢĂ LICHIDĂ, creanţă având un cuantum precis determinat. Au un atare caracter creanţele al căror obiect este o sumă de bani determinată sau o cantitate determinată de bunuri generice: Creanţele a căror întindere urmează să fie stabilite în justiţie devin lichide numai din momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care le-a fost precizat cuantumul.