ficţiunea juridică, este un procedeu de tehnică, în conformitate cu care un anumit fapt este considerat ca existent sau ca stabilit deşi el nu a fost stabilit sau nu există în realitate (de ex.: situaţia în care o persoană este declarată incapabilă permanent, deşi poate sunt cazuri când ea este capabilă, are momente de luciditate, totuşi, printr-o ficţiune, interzisul este socotit permanent incapabil. Copilul conceput este socotit ca deja născut, el fiind subiect de drept, cât priveşte drepturile sale.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Ficţiunea juridică
