hârtie copiativă, termen generic dat hârtiilor acoperite cu indigo, grafit (plombagină) sau cu un alt material, care servesc pentru multiplicarea textelor scrise de mînă sau dactilografiate. Majoritatea hârtiilor au stratul pigmentat compus dintr-un colorant organic amestecat cu ceară (parafină, cerezină, ceară montană) şi o substanţă grasă (ulei mineral, oleină, lanolină). Trăsăturile realizate cu hârtie copiativă au un aspect mat, difuz, uneori margini franjurate şi — de regulă — nu conţin urmele dinamice ale vîrfului instrumentului scriptural pe primul exemplar al actului. Datorită uzurii hârtiei copiative, unor defecţiuni ale acesteia ori aşezării incorecte, precum şi mişcării în momentul scrierii, este posibil ca trăsăturile obţinute prin intermediul ei să prezinte unele imperfecţiuni ca, de exemplu: întreruperi, tremurături, inconstanţă a grafismului, care se pot confunda cu indiciile specifice unui grafism contrafăcut (prin copiere). Aceleaşi trăsături se pot confunda cu cele executate cu creioane colorate. Distincţia dintre ele se impune îndeosebi când se cere să se stabilească dacă în act s-au operat modificări prin adăugirea de text. Examinarea microscopică constituie o metodă eficientă de diferenţiere a celor două materiale. Trăsăturile de creion vor prezenta un anume luciu iar particulele masei sale vor fi orientate pe direcţia scrisului, înregistrându-se uneori şi striaţii produse de constituenţii mai duri (de argilă, de exemplu). Trăsăturile executate prin intermediul hârtiei copiative apar în imaginea microscopică fără strălucire şi cu particulele neorientate în vreo direcţie; în plus, marginile lor nu sunt bine conturate, iar colorantul este repartizat de obicei uniform, reprezentând variaţii ca la trăsăturile de creion. Există şi metode chimice de diferenţiere a celor două tipuri de materiale, în special în ceea ce priveşte comportarea lor faţă de diverşi reactivi (soluţia de permanganat de potasiu, soluţie formată din alcool etilic, acetonă şi tetraclorură de carbon, amestec de acizi graşi nesaturaţi, al căror component de bază este oleina, capacitatea silicaţilor ce intră în mina creioanelor colorate de a absorbi coloranţii organici din soluţii, gradul de absorbţie a iodului).
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Hârtie copiativă
