Măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână
| Comentarii |
|
măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână, această măsură educativă, prevăzută de art. 119 Noul Cod Penal, constă în obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică, pe o durată cuprinsă între 4 şi 12 săptămâni, afară de cazul în care, în această perioadă, are obligaţia de a participa la anumite programe ori de a desfăşura anumite activităţi impuse de instanţă. Ea are ca obiectiv evitarea contactului minorului cu anumite persoane sau a prezenţei acestuia în anumite locuri care să îl predispună la manifestarea unui comportament infracţional (art. 68 din Legea nr. 253/2013).
Interdicţia impusă minorului de a părăsi locuinţa operează începând cu ora 0,00 a zilei de sâmbătă şi până la ora 24,00 a zilei de duminică şi se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care, datorită cultelor religioase legale din care fac parte, au alte zile de repaus decât sâmbăta şi duminica.
Măsura educativă se execută pe durata unor sfârşituri de săptămână consecutive, în afară de cazul în care instanţa sau judecătorul delegat cu executarea, la propunerea consilierului de probaţiune, a dispus altfel, de regulă, sub supravegherea persoanei majore cu care locuieşte minorul ori a altei persoane majore desemnate de instanţa de judecată.
Măsura durează între 4 şi 12 săptămâni şi nu are un echivalent în Codul penal anterior.
Controlul executării măsurii educative a consemnării la sfârşit de săptămână şi controlul îndeplinirii atribuţiilor de către persoana care exercită supravegherea se realizează de către consilierul de probaţiune sau, după caz, de persoana desemnată de acesta din cadrul unei instituţii din comunitate.
în toată această perioadă, minorului i se poate impune respectarea şi a obligaţiilor adiţionale prevăzute de art. 121 C. pen., şi anume:
- participarea la un curs de pregătire şcolară sau de formare profesională:
- interdicţia de a depăşi, fără acordul serviciului de probaţiune, limita teritorială stabilită de instanţă;
- interdicţia de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă:
- interdicţia de a se apropia şi de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii ori cu alte persoane stabilite de instanţă;
- obligaţia de a se prezenta la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta;
- obligaţia de a se supune măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală, întrebarea firească ce se pune este aceea cu privire la persoana sau instituţia care
realizează efectiv această măsură. Dată fiind particularitatea măsurii (ca sâmbăta şi duminica să nu părăsească locuinţa), răspunsul ar fi părinţii sau persoana cu care minorul locuieşte. Din această perspectivă, măsura educativă se reflectă şi asupra familiei, dar şi asupra consilierului de probaţiune, care trebuie să desfăşoare activităţi în zile nelucrătoare, de odihnă, care presupun şi alte probleme legate de respectarea dispoziţiilor Codului muncii. Instanţa de judecată poate stabili însă şi o altă persoană care îndeplineşte condiţiile de garanţii morale, de autoritate asupra minorului şi, nu în ultimul rând, care stă mai mult timp cu minorul în aceeaşi locuinţă.
Dacă persoana majoră în supravegherea căreia se află executarea măsurii nu este desemnată prin hotărârea instanţei sau persoana desemnată de instanţă nu mai poate exercita, permanent sau temporar, supravegherea, judecătorul delegat, cu consultarea consilierului de probaţiune. desemnează persoana ce urmează să exercite supravegherea, în urma unei întâlniri în faţa judecătorului delegat a minorului, a reprezentanţilor legali şi a consilierului de probaţiune.
Consilierul de probaţiune are ca atribuţiuni formularea de propuneri privind încredinţarea supravegherii minorului, întocmirea planului consemnării la sfârşit de săptămână pe baza evaluării minorului, cu implicarea persoanei desemnate cu supravegherea şi consultarea minorului, colaborarea cu persoane desemnate cu supravegherea, cu instituţiile din comunitate în verificarea respectării măsurii.
Consemnarea se pune în executare în 15 zile de la momentul prezentării minorului şi a persoanei desemnate cu supravegherea în faţa judecătorului delegat cu executarea, în condiţiile art. 511 C. proc. pen.
Dacă s-a impus participarea minorului la un curs şcolar sau de formare profesională ori la alte activităţi, consilierul colaborează cu instituţiile în care are loc derularea acestora şi se asigură de respectarea programului de consemnare. El poate stabili, prin decizie, ca verificarea să se facă de către o instituţie din comunitate. Consilierul de probaţiune controlează procesul de supraveghere atât cu privire la executarea măsurii de către minor, cât şi cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de către persoana care exercită supravegherea, prin vizite inopinate sau regulate la domiciliul minorului.
în vederea exercitării controlului, minorul care locuieşte singur sau, după caz. persoana desemnată de către instanţă are obligaţia de a permite persoanei desemnate cu controlul executării şi supravegherii executării măsurii efectuarea vizitelor programate sau inopinate la locuinţa minorului, în zilele în care minorul trebuie să se afle în acel spaţiu potrivit hotărârii instanţei. Nerespectarea acestei obligaţii de către minor atrage aplicarea dispoziţiilor art. 123 C. pen. privind prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate. Nerespectarea obligaţiei de către persoana desemnată cu supravegherea atrage aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 253/2013 privind abaterile judiciare.
Ca dispoziţii tranzitorii la intrarea în vigoare a noului Cod penal, în art. 20 din Legea nr. 187/2012 se prevede că pedeapsa amenzii executabilă, aplicată pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii în baza Codului penal din 1969 şi neexecutatâ în tot sau în parte până la intrarea în vigoare a Codului penal, se înlocuieşte cu măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână, ţinând seama şi de partea care a fost executată din amendă. Potrivit art. 22 din aceeaşi lege. „(1) Măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise in timpul minorităţii se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal. (2) în cazul în care suspendarea executării unei pedepse cu închisoarea prevăzute la alin. (1) se revocă din alte cauze decât comiterea unei noi infracţiuni, pedeapsa închisorii se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă egală cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani. (3) în situaţia prevăzută la alin. (2), pedeapsa amenzii a cărei executare a fost suspendată se înlocuieşte cu măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână pe o durată de 6 săptămâni. (4) Dacă în termenul de încercare al suspendării executării unei pedepse pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii condamnatul a săvârşit din nou o infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi înlocuieşte pedeapsa potrivit alin. (2) sau (3), după care: a) dacă noua infracţiune a fost comisă în timpul minorităţii, se stabileşte şi pentru aceasta o măsură educativă, iar apoi se aplică măsura educativă cea mai grea; b) dacă noua infracţiune a fost comisă după majorat, se aplică o sancţiune rezultantă stabilită potrivit ari. 129 alin. (2) din Codul penal".
