Obligaţiile beneficiarului contractului de franciză
| Comentarii |
|
obligaţiile beneficiarului, 1. Păstrarea secretului know-how-ului 2. Plata taxelor şi redevenţelor 3. Obligaţia de neconcurenţă
în temeiul reglementărilor cuprinse în O.G. nr. 52/1997, beneficiarul are următoarele obligaţii: păstrarea secretului know-how-ului, plata taxelor şi redevenţelor şi neconcurenta francizorului.
1. Păstrarea secretului know-how-ului
Contractul de franciză permite beneficiarului să folosească know-how-ul în limitele stabilite cu francizorul. în lipsa unor stipulaţii contrarii, contractul de franciză nu dă dreptul beneficiarului de a divulga know-how-ul ori de a-l folosi după încetarea raporturilor contractuale. Know-how-ul, nefiind protejat prin mijloace speciale, singurele măsuri de protecţie sunt cele instituite prin clauzele contractului. întrucât know-how-ul nu este cunoscut publicului, fiind un secret comercial al francizorului, păstrarea secretului este o obligaţie a cărei încălcare atrage răspunderea contractuală sau delictuală, după caz.
2. Plata taxelor şi redevenţelor
Contractul de franciză fiind un contract sinalagmatic şi cu titlu oneros, în schimbul transmiterii know-how-ului beneficiarul are obligaţia să plătească taxe şi re-devenţe. Dintre taxele plătite de beneficiar, cea mai frecventă este taxa de intrare, care constă în plata unei sume de bani, care de regulă se plăteşte la data încheierii contractului, ca efect al intrării beneficiarului în reţeaua de franciză.
Redevenţa reprezintă suma de bani pe care trebuie să o plătească beneficiarul pe întreaga durată a existenţei contractului, în schimbul dobândirii dreptului de utilizare a mărcii, serviciilor, tehnologiilor, know-how-ului, experienţelor, precum şi a oricăror altor drepturi de proprietate intelectuală sau industrială. în concret, redevenţa poate consta într-un procent din profitul beneficiarului (10%, 20% etc.) sau într-o sumă fixă. Plata se face lunar sau pe o altă unitate de timp convenită de părţi.
3. Obligaţia de neconcurenţă
După cum am văzut în cele de mai sus, obligaţia de neconcurenţă este instituită şi în sarcina francizorului, dar se exprimă sub alte forme decât cea a beneficiarului. In concret, această obligaţie se realizează prin aceea că beneficiarului îi este interzis să contracteze francize cu concurenţi ai francizorului pe piaţă. în acest sens,
prevederile art. 10 din O.G. nr. 52/1997 dispun că francizorul poate să impună o clauză de neconcurenţă beneficiarului. Obligaţia de neconcurenţă a beneficiarului, spre deosebire de cea a francizorului, există atât pe durata contractului, cât şi după expirarea acestuia.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Obligaţiile beneficiarului contractului de franciză
