Statutul lichidatorilor judiciari
| Comentarii |
|
statutul lichidatorilor, Calitatea de lichidator. Desemnarea lichidatorilor. Natura juridică a funcţiei de lichidator. Atribuţiile lichidatorilor
Aşa cum am arătat, lichidatorii sunt persoanele însărcinate cu efectuarea operaţiunilor specifice lichidării societăţilor comerciale. Legea nr. 31/1990 consacră anumite reguli privind calitatea lichidatorilor, puterile lichidatorilor, natura juridică a funcţiei de lichidator, răspunderea lichidatorilor etc.
Calitatea de lichidator
Potrivit dispoziţiilor art. 253 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi - persoane fizice ale societăţii lichidatoare - trebuie să fie lichidatori autorizaţi în condiţiile legii. Statutul juridic al lichidatorului este reglementat prin O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă'1.
Desemnarea lichidatorilor
Desemnarea lichidatorilor diferă în funcţie de forma juridică a societăţii comerciale supusă lichidării. Astfel, numirea lichidatorilor în societăţile în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va fi făcută de toţi asociaţii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel [art. 262 alin. (1) din lege). în cazul societăţilor pe acţiuni, art. 264 dispune că numirea lichidatorilor se va face de adunarea generală cu majoritatea prevăzută pentru modificarea actului constitutiv care hotărăşte lichidarea, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Pentru toate formele juridice de societate, dacă asociaţii nu realizează unanimitatea, respectiv majoritatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de instanţă la cererea oricărui administrator, respectiv a membrilor directoratului, sau de către asociaţi [art. 262 alin. (2) şi art. 264 alin. (3) din Legea nr. 31/1990].
Reamintim că, în conformitate cu art. 252 alin. (2), actul de numire a lichidatorilor şi puterile ce le-au fost conferite trebuie depus la oficiul registrului comerţului, prin grija lichidatorilor, pentru a fi înscris de îndată şi publicat în Monitorul Oficial al României.
Din punct de vedere procesual, din momentul intrării în funcţie a lichidatorilor nicio acţiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decât în numele lichidatorilor sau împotriva lor.
Natura juridică a funcţiei de lichidator
Legea nr. 31/1990, în art. 253 alin. (2), dispune „lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii, respectiv membrii directoratului”. Aceasta înseamnă că natura juridică a funcţiei lichidatorilor este cea privind regulile referitoare la mandat şi cele prevăzute în mod special de legea societăţilor comerciale. Aşadar, mandatul lichidatorilor, ca şi cel al membrilor organelor de conducere şi administrare ale societăţii, are un conţinut contractual şi legal.
Se înţelege că şi răspunderea lichidatorilor va fi supusă regulilor care cârmuiesc răspunderea administratorilor, respectiv membrilor directoratului societăţii. în concret, răspunderea lichidatorilor va fi, după caz, civilă contractuală atunci când sunt încălcate obligaţii izvorâte din împuternicirile asociaţilor sau răspundere civilă delictuală ori răspundere penală pentru nerespectarea obligaţiilor stabilite de lege.
Atribuţiile lichidatorilor
Principalele atribuţii ale lichidatorilor sunt reglementate de art. 255 din Legea nr. 31/1990. Textul de lege citat prevede că, în afară de puterile conferite de asociaţi, lichidatorii vor efectua şi următoarele operaţiuni:
a. stau în judecată în numele societăţii;
b. execută şi termină operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;
c. vor vinde prin licitaţie publică imobile şi orice avere mobiliară a societăţii;
d. efectuarea de tranzacţii;
e. lichidarea şi încasarea creanţelor societăţii;
f. contractarea de obligaţii cambiale, de împrumuturi neipotecare şi îndeplinirea oricăror acte necesare.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 260 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, în termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului comerţului, pentru menţionare în registrul comerţului, un raport privind situaţia economică a societăţii. Dacă, potrivit raportului, debitorul îndeplineşte condiţiile pentru deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă, lichidatorul are obligaţia de a solicita deschiderea acestei proceduri în termen de 15 zile de la data depunerii raportului.
La împlinirea unui termen de 6 luni de la numire, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului comerţului un raport privind stadiul operaţiunilor de lichidare. Tot astfel, la împlinirea termenului de un an lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului comerţului un nou raport, însoţit, dacă este cazul, şi de hotărârea instanţei de prelungire a termenului de lichidare, pentru menţionare în registrul comerţului [art. 260 alin. (5)].
Pentru fiecare prelungire a termenului de lichidare, lichidatorul are obligaţia de a depune la oficiul registrului comerţului hotărârea instanţei, precum şi raportul privind stadiul operaţiunilor de lichidare.
Nerespectarea obligaţiei de depunere a rapoartelor prevăzute de lege, mai sus menţionate, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 100 lei [art. 260 alin. (7)].
