specimen de semnătură, semnătură pe care o persoană o aplică în faţa unei autorităţi sau unei persoane care exercită atribuţii specifice autorităţii (notar public). Semnătura astfel aplicată spre comparaţie va fi cea cu care semnatarul (de regulă reprezentant al unei persoane juridice) va angaja persoana juridică faţă de terţi. Pentru dovedirea s. de s., comerciantul persoană fizică, respectiv reprezentantul întreprinderii familiale semnează la O.R.C., în prezenţa directorului oficiului sau a persoanei desemnate de acesta, care va certifica semnătura. în absenţa comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului întreprinderii familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea unui s. de s. legalizat de notarul public (art. 18 din Legea nr. 26/1990). în aceleaşi condiţii se face şi dovedirea s. de s. a administratorilor şi, după caz, a reprezentanţilor societăţilor comerciale, precum şi a persoanelor împuternicite în condiţiile legii să reprezinte regiile autonome sau organizaţiile cooperatiste (art. 19 din Legea nr. 26/1990). La cererea de înregistrare a unei sucursale se ataşează, printre altele, şi s. de s. ale persoanelor împuternicite să reprezinte sucursala (art. 23 din Legea nr. 26/1990). Reprezentanţii societăţii sunt obligaţi să depună la O.R.C. semnăturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionării societăţii, în termen de 15 zile de la alegere. Această dispoziţie se aplică în mod corespunzător şi conducătorilor sucursalelor (art. 45 din Legea nr. 31/1990). V. comerciant, întreprindere familială, oficiul registrului comerţului, director al oficiului registrului comerţului, administrator, societate comercială, organizaţie cooperatistă, registrul comerţului, sucursală.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Specimen de semnătură
