Tipurile regimurilor de executare a măsurii internării într-un centru de detenţie
| Comentarii |
|
tipurile regimurilor de executare a măsurii internării într-un centru de detenţie, 1. Regimul închis 2. Regimul deschis 3. Stabilirea şi schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie 1. Regimul închis 2. Regimul deschis 3. Stabilirea şi schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie
Regimurile de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie sunt:
a) regimul închis;
b) regimul deschis.
Acestea se diferenţiază în raport cu gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanei internate, precum şi cu modul şi locul de organizare şi desfăşurare a activităţilor.
După terminarea perioadei de carantină şi observare, fiecărei persoane internate căreia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplică provizoriu regimul de executare corespunzător cuantumului măsurii educative pe care o execută. Dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 254/2013 privind aplicarea provizorie a regimului de executare se aplică în mod corespunzător.
1. Regimul închis
Regimul închis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mare de 3 ani, iar în mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana internatului. precum şi comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea în regimul deschis.
Minorii care execută măsura educativă potrivit acestui regim închis sunt cazaţi, de regulă. în comun, desfăşoară activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială specifică şi prestează muncă în grupuri, în interiorul centrului, sub supraveghere.
Aceste persoane pot desfăşura activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială specifică sau pot presta muncă în exteriorul centrului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului centrului.
2. Regimul deschis
Regimul deschis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mică de 3 ani, iar în mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana internatului, precum şi comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea în regimul închis.
Persoanele internate care execută măsura educativă în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în zone din interiorul centrului stabilite prin regulamentul de ordine interioară, desfăşoară activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială specifică şi prestează muncă în spaţii din interiorul centrului, care rămân deschise în timpul zilei.
Aceste persoane pot desfăşura activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, educative, culturale, moral-religioase. de asistenţă psihologică şi asistenţă socială specifică sau pot presta muncă în afara centrului, însoţite de personal al centrului, cu aprobarea directorului centrului. Totuşi, sunt anumite activităţi care, potrivit regulamentului. pot fi desfăşurate în exteriorul centrului fără însoţirea persoanelor internate.
Persoanele internate care execută măsura educativă în regimul deschis, cu 3 luni înainte de împlinirea duratei de 1/2 din durata internării [art. 125 alin. (4) C. pen.], pot fi cazate în spaţii special amenajate, în care desfăşoară, sub coordonarea directă a personalului centrului desemnat în acest sens, activităţi de autogospodărire, în scopul dezvoltării deprinderilor de convieţuire socială.
Persoanele aflate în aceste situaţii pot intra în atenţia comisiei pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării în centrul de detenţie numai dacă se impune schimbarea regimului de executare într-unul superior ca grad de severitate.
3. Stabilirea şi schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie
Stabilirea şi schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie sunt de competenţa comisiei pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării în centrul de detenţie (art. 146 din Legea nr. 254/2013), care, în desfăşurarea acestor activităţi, va ţine seama de criteriile prevăzute la art. 39 din lege:
a) durata măsurii educative privative de libertate:
b) gradul de risc al persoanei internate:
c) antecedentele penale:
d) vârsta şi starea de sănătate ale persoanei internate:
e) conduita persoanei internate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare:
f) nevoile identificate şi abilităţile persoanei internate, necesare includerii în programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială:
g) disponibilitatea persoanei internate de a presta muncă şi de a participa la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională.
La stabilirea regimului de executare se ţine seama dacă măsura educativă se execută ca urmare a revenirii de către instanţă asupra înlocuirii sau liberării din centrul educativ, pentru că minorul nu a respectat, cu rea-credinţâ, condiţiile de executare a măsurii asistării zilnice sau obligaţiile impuse, caz în care instanţa revine asupra înlocuirii sau liberării şi dispune executarea restului rămas neexecutat din durata măsurii internării într-un centru de detenţie (art. 125 alin. (6) C. pen.].
Schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie se realizează de aceeaşi comisie, care de fapt are obligaţia să analizeze, după executarea unei pătrimi din durata măsurii educative, conduita persoanei internate şi eforturile depuse în vederea reintegrării sociale. în cazul în care comisia apreciază că se impune schimbarea regimului de executare, dispune, în acest sens. prin hotărâre.
Schimbarea regimului de executare din regimul închis în regimul deschis se poate dispune dacă persoana internată a avut o bună conduită, a dovedit interes constant în cadrul activităţilor de instruire şcolară şi formare profesională, precum şi în cadrul altor programe desfăşurate în centru şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale. în activitatea sa, comisia ţine cont şi de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de persoanele internate, aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Aceste situaţii sunt constatate printr-un raport, care este adus la cunoştinţa persoanei internate sub semnătură.
Schimbarea regimului de executare din regimul deschis în regimul închis se poate dispune în orice moment al executării măsurii internării în centrul de detenţie, dacă persoana internată a fost sancţionată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau pentru abateri disciplinare grave repetate.
Comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a măsurii educative a internării în centrul de detenţie, în urma analizei făcute, dă o hotărâre prin care se dispune menţinerea sau schimbarea regimului de executare şi care cuprinde şi termenul de reanalizare. care nu poate fi mai mare de 6 luni. iar la
împlinirea acestui termen, ea are obligaţia de a analiza, periodic, situaţia persoanei condamnate.
impotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare persoana internată poate formula plângere, care este soluţionată potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (11 )-(22) din Legea nr. 254/2013, care se aplică în mod corespunzător. Astfel, hotărârea de schimbare a regimului de executare a măsurilor educative privative de libertate se comunică minorului cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia. împotriva hotărârii comisiei minorul poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotărârea, putând fi ascultat, la locul de deţinere, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează plângerea în termen de 10 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluţii:
a) admite plângerea, dispunând asupra modificării regimului de executare stabilit de comisie:
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondatâ, tardivă sau inadmisibilă;
c) ia act de retragerea plângerii.
Prin încheiere, judecătorul de supraveghere a privării de libertate fixează termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an şi curge de la data emiterii hotărârii comisiei.
încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică minorului şi administraţiei centrului în termen de 3 zile de la data pronunţării şi este executorie de la data comunicării către administraţia centrului.
Competenţa de soluţionare a plângerii aparţine judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la centrul de deţinere a cărui comisie a dispus menţinerea sau schimbarea regimului de executare.
împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate persoana condamnată şi administraţia centrului de deţinere pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află centrul de detenţie, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea şi se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora, iar contestaţia nu suspendă executarea încheierii.
Contestaţia se judecă. în şedinţă publică, cu citarea minorului şi a administraţiei centrului, care pot depune memorii şi concluzii scrise. Minorul este adus la judecată doar la solicitarea instanţei, în acest caz fiind audiat. Asistenţa juridică nu este obligatorie, iar în cazul în care procurorul şi reprezentantul administraţiei centrului participă la judecată, aceştia pun concluzii.
Instanţa se pronunţă în şedinţă publică, prin sentinţă definitivă care se comunică minorului şi administraţiei centrului de detenţie.
4. Regimul de executare a măsurii internării într-un centru educativ
Regimul de executare în centrul educativ îmbracă forma unui regim deschis, cu anumite similitudini ale regimului deschis din cadrul centrului de deţinere. Astfel, persoanele internate într-un centru educativ sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul centrului, în spaţii stabilite prin regulamentul de ordine interioară, şi pot desfăşura activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistentă psihologică şi asistenţă socială specifică sau pot presta muncă atât în interiorul, cât şi în exteriorul centrului, fără supraveghere. în condiţiile regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013. Totuşi, toate aceste activităţi dobândesc un anumit specific în funcţie de fiecare persoană în parte.
Consiliul educativ individualizează executarea măsurii educative a internării ţinând seama de asistenţa educaţională, psihologică şi socială specifică, ce urmează a fi acordată persoanei internate.
