Munca prestată de minorii internați în centre de detenție / educative
| Comentarii |
|
munca prestată de minorii internați în centre de detenție / educative, pe linia educării şi prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni de către minori se înscriu şi măsurile privind prestarea unor munci în cadrul centrului de deţinere, în condiţiile legislaţiei muncii, potrivită cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele lor, dacă nu le sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea şcolară şi profesională.
in general, prin aplicarea sancţiunilor de drept penal se urmăreşte intimidarea, cu consecinţa producerii unui sentiment de teroare în inimile celor care gândesc să săvârşească un act antisocial. Este nedrept să fie pedepsit şi minorul fără a ţine seama de vârsta acestuia, de dezvoltarea sa psihică, de motivaţia, de comportamentul şi circumstanţele personale ale acestuia. Ştiinţific s-a dovedit că intimidarea influenţează comportamentul infracţional al celor predispuşi să încalce legea. Este necesar un echilibru între sancţiune şi tratament, control şi îngrijire, ruşine şi reabilitare.
în sistemul legislativ penal al ţărilor cu o democraţie veche se pune accent pe „umanizarea" justiţiei penale în general, a celei juvenile în special, iar dispoziţiile Legilor nr. 252/2013, 253/2013 şi 254/2013 au la bază mai degrabă „socializareaf condamnaţilor, inclusiv a celor minori, decât „moralizarea", cu o sumă de instrumente legale prin care poate fi atins succesul sau eşecul scopului legii penale.
Potrivit art. 163 din Legea nr. 254/2013, persoanele internate într-un centru de reeducare pot presta o muncă numai cu avizul medicului centrului educativ sau al centrului de detenţie şi numai pe timpul zilei. Minorii internaţi nu prestează muncă pe timpul nopţii. Organizarea muncii prestate de către persoanele internate se face avându-se în vedere exclusiv interesul reintegrării lor sociale.
Potrivit art. 163 alin. (5) din lege, dispoziţiile ari. 83-86 şi art. 88 privind munca persoanelor condamnate în penitenciare se aplică în mod corespunzător şi în cazul minorilor internaţi într-un centru de detenţie sau educativ.
Astfel, munca persoanelor internate într-un centru de detenţie sau educativ se realizează:
a) în regim de prestări de servicii pentru persoane fizice sau persoane juridice. în interiorul ori exteriorul centrului;
b) în regie proprie;
c) pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare centrului;
d) în caz de calamitate;
e) în caz de voluntariat;
f) în alte cazuri, în condiţiile legii.
Administraţia centrului poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice interesate în folosirea la muncă a persoanelor internate. în condiţiile stabilite de regulamentul de aplicare a legii, se prestează de către persoanele internate tipul de regim de muncă prevăzut mai sus la lit. a)-e).
Persoana internată care, în timpul executării măsurii educative privative de libertate, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale, beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile legii. Dispoziţiile legale referitoare la securitatea şi sănătatea muncii se aplică în mod corespunzător şi minorilor care muncesc. Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării măsurii educative privative de libertate sunt recunoscute, în condiţiile legii.
Tinerele internate care sunt însărcinate, cele care au născut în perioada executării măsurii educative privative de libertate şi au în îngrijire copii în vârstă de până la un an nu pot presta muncă în timpul nopţii sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă risc pentru sănătatea sau integritatea acestora.
Persoanele internate răspund pentru prejudiciile cauzate din vina lori n centrul de detenţie sau educativ ori la locul de muncă. Prejudiciul cauzat administraţiei centrului se repară pe baza ordinului de imputare emis de către directorul centrului. Ordinul constituie titlu executoriu, iar împotriva ordinului de imputare minorul poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data primirii acestuia, la judecătoria în circumscripţia căreia este situat centrul. Hotărârea judecătoriei este definitivă. Persoanele internate nu răspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredinţate spre folosinţă sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii. Sumele stabilite şi avansate de administraţia centrului se reţin din cota de 90% repartizată pe numele persoanei internate.
Veniturile realizate de persoanele internate în centrul de detenţie sau educativ pentru munca prestată nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, iar aceste venituri nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. în raport cu programul de muncă. Munca prestată pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare centrului, în caz de calamitate sau în caz de voluntariat nu este remunerată.
Veniturile obţinute din muncă prestată se încasează de către administraţia centrului în care se află persoana internată şi se repartizează după cum urmează:
a) 50% din venit revine persoanei internate, care poate folosi pe durata executării măsurii educative privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate;
b) 50% din venit revine administraţiei centrului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.
Administraţia are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei internate încheierea unui contract de asigurare privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării măsurii educative privative de libertate. Plata contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat se poate face din cota de 90% repartizată pe numele persoanei internate.
in cazul în care persoana internată a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în centru, o cotă de 50% din procentul prevăzut mai sus se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.
Persoana internată poate obţine venituri şi prin valorificarea lucrărilor realizate în cadrul atelierelor ocupaţionale.
Venitul obţinut în condiţiile de mai sus revine în totalitate persoanei internate, după deducerea cheltuielilor necesare efectuării lucrărilor, din care poate folosi pe durata executării măsurii internării 90%, iar 10% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate.
