Umanismul dreptului penal
| Comentarii |
|
umanismul dreptului penal - principiu fundamental al dreptului penal, potrivit căruia, în determinarea scopului legii penale şi a mijloacelor de realizare a acesteia, se porneşte de la înţelegerea şi ocrotirea intereselor fundamentale ale omului.
umanismul dreptului procesual penal român, trăsătură caracteristică generală şi definitorie a întregii reglementări procesual penale din ţara noastră, potrivit căreia, în determinarea scopului procesului penal şi a mijloacelor sale de realizare se are în vedere în mod primordial înţelegerea şi ocrotirea intereselor fundamentale legitime ale omului. Constituind o reflectare pe plan procesual penal al umanismului întregii reglementări juridice române, legea de procedură consacră cu mijloace specifice şi adecvate umanismul în desfăşurarea procesului penal. În centrul întregii activităţi procesuale stă grija permanentă faţă de om şi de interesele sale. Aceasta se vădeşte în faptul că legea procesual penală a prevăzut pentru toate persoanele din proces (părţi cît şi alţi participanţi), nu numai drepturi procesuale cuprinzătoare, dar şi numeroase garanţii procesuale prin care aceste drepturi să fie asigurate, să devină eficiente şi să se realizeze cu maximum de consecvenţă. Aşa sînt, de exemplu, dispoziţiile care obligă organul judiciar: să asigure apărarea inculpatului în cazurile prevăzute de lege (art. 171, C.p.p.); să aibă în vedere, la luarea unei măsuri preventive, sănătatea, vîrsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura (art. 136, alin. 3, C.p.p.); să dispună suspendarea urmăririi penale sau a judecăţii în cazul constatării unei boli grave a celui în cauză care îl împiedică să ia parte la proces (art. 239, 303, C.p.p.): să soluţioneze cererea condamnatului de amînare sau întreruperea executării pedepsei închisorii cînd intervine o cauză de boală, o stare de graviditate, ori cînd executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familia sa (art. 453, C.p.p.); să ia, în cazul reţinerii sau arestării, măsurile de ocrotire prevăzute de lege (art. 161, C.p.p.) etc.
