urmare - rezultatul, socialmente periculos, urmarea imediată a unei fapte penale. ~ imediată - urmare nemijlocită a acţiunii sau inacţiunii. Urmarea imediată poate consta fie într-o stare de pericol, fie într-o vătămare materială, ambele constituind atingeri aduse valorilor şi relaţiilor sociale apărate prin incriminarea faptei penale respective. ~ grave - urmări prin care se aduce un prejudiciu important valorilor sociale apărate de legea penală (de ex., vătămări corporale grave, tulburarea însemnată a bunului mers al unei unităţi socialiste). Urmările grave constituie, uneori, o circumstanţă agravantă a infracţiunii. Alteori constituie o cerinţă esenţială pentru existenţa infracţiunii (de ex., în cazul infracţiunilor de coliziune, de răspândire a bolilor la animale şi plante). ~ deosebit de grave -urmări prin care se aduc prejudicii deosebit de grave valorilor sociale apărate de legea penală (de ex., moartea ori vătămarea integrităţii corporale a mai multor persoane). Conferă caracter calificat unor infracţiuni (de ex., în cazul infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate, când s-a produs o catastrofă de cale ferată).
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Urmare
