viteza scrisului, caracteristică generală legată direct de dinamica scrierii, de automatismul mişcărilor şi de cursivitatea redării semnelor grafice. Tempoul de scriere — care poate fi rapid, mediu şi încet — se determină în funcţie de configuraţia semnelor grafice, de modul cum sînt începute, terminate şi legate între ele, de poziţia trăsăturilor însoţitoare etc. Ritmul accelerat de scriere, spre exemplu, se caracterizează prin continuitatea mişcărilor, simplificarea construcţiei literelor, legarea semnelor grafice, deplasarea spre dreapta a barelor şi semnelor diacritice, prin tendinţa de spaţiere şi dilatare sau de filiformizare a scrisului, precum şi printr-o intensitate redusă de apăsare în procesul scrierii.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Viteza scrisului
