Vechimea împuşcăturii
| Comentarii |
|
vechimea împuşcăturii, stabilirea datei cînd s-a tras ultima oară cu arma, după urmele rămase pe ţeava acesteia. Elementele ce se iau în consideraţie sînt: eventual miros de pulbere
arsă, modificările aspectului exterior şi a compoziţiei chimice a reziduurilor rămase în urma tragerii, prezenţa şi intensitatea coroziunii în interiorul ţevii. Toate aceste aspecte însă depind de mai mulţi factori, cum ar fi: faptul dacă după tragere arma a fost sau nu curăţată, condiţiile în care aceasta a fost păstrată (temperatura şi umiditatea aerului, agenţi chimici etc.), faptul dacă în momentul ridicării ei pentru cercetări, capetele ţevii au fost înfundate cu vată sau cu un alt material, natura pulberii folosite ş.a. La o ţeavă curăţată şi unsă după ultima tragere se pot lua în calcul gradul de vîscozitate a unsorii, precum şi cantitatea depunerilor de praf ori a altor corpuri străine. Examinările fizico-chimice se fac direct la capetele ţevii, precum şi pe urmele prelevate din interiorul acesteia, de obicei cu vată înfăşurată pe vergea.
