Hatton si altii contra Marea Britanie Mediu sănătos Poluare fonică de la activitatea aeroportuară
| Comentarii |
|
CEDO, secţia III, hotărârea Hatton şi alţii contra Marea Britanie, 2 octombrie 2001, 36022/97
În anumite condiţii, dreptul la un mediu sănătos face parte din conţinutul dreptului la viaţă privată.
Reclamanţii locuiesc sau au locuit în zona aeroportului Heathrow de lângă Londra. Potrivit acestora, zgomotul produs de decolarea şi aterizarea avioanelor pe timpul nopţii a crescut de o manieră sensibilă începând cu 1993, ceea ce a avut ca efect perturbarea considerabilă a somnului lor şi a familiilor lor. Înainte de 1993, zborurile de noapte erau limitate de restricţii cu privire la numărul decolărilor şi aterizărilor. În urma unui studiu din 1992 care afirma că o eventuală creştere a numărului zboruri ar afecta un număr mic de persoane, guvernul a consultat companiile aeriene, rezultând importanţa economică deosebită pe care ar avea-o creşterea activităţii nocturne pe aeroport. În consecinţă, din 1993 s-au eliminat limitările privind numărul de operaţiuni pe aeroport, fiind însă introduse limite privind numărul de decibeli maxim permis pentru fiecare tip de aeronavă. Cu toate acestea, un document publicat în 1995 atesta faptul că aceste modificări au condus la creşterea considerabilă a zgomotului pe timp de noapte în zona aeroportului. Cu toate că mai multe autorităţi locale au sesizat instanţele de judecată, acest nou sistem a rămas în vigoare.
Art. 8. Viaţă privată. Curtea a considerat că acest text este aplicabil, întrucât neplăcerile produse de poluarea fonică şi imposibilitatea de a dormi în condiţii normale afectează viaţa privată a persoanelor. Constatând că aeroportul şi avioanele care îi utilizează instalaţiile nu sunt nici exploatate de către guvern, nici de vreo autoritate publică, Curtea a considerat că nu există nicio ingerinţă a unei autorităţi publice în viaţa privată a reclamanţilor, astfel încât plângerea lor trebuie examinată în raport de obligaţia pozitivă a statului de a lua măsurile necesare protejării drepturilor lor. În acest domeniu, obligaţia statului era aceea de a păstra un just echilibru între interesele concurente ale unor persoane private şi ale societăţii în ansamblul său. Încercând să realizeze acest echilibru, statul trebuie să ţină cont de mai multe consideraţii şi, în domeniul sensibil al protecţiei mediului, nu este suficientă invocarea bună-stării economice a ţării pentru a prevala asupra drepturilor altuia. În acest scop, orice proiect trebuie să fie precedat de un studiu aprofundat şi exhaustiv care să vizeze identificarea cei mai bune soluţii pentru a realiza un echilibru între interesele economice generale şi drepturile persoanelor ce pot fi afectate.
În speţă, atunci când a fost introdus noul sistem din 1993, guvernul a primit mai multe informaţii cu privire la interesele economice ce justificau creşterea activităţii nocturne de pe aeroport, însă nu a realizat el însuşi nicio cercetare asupra realităţii acestor interese economice. Curtea a considerat că, deşi este probabil că zborurile de noapte au adus o oarecare contribuţie la economia naţională, amploarea acestei contribuţii nu a făcut niciun moment obiect al unei aprecieri critice, realizate fie de către guvern, fie de către o autoritate independentă. În raport de afectarea somnului persoanelor ce locuiau în zonă, nu s-a realizat niciun demers real pentru a afla întinderea acestei probleme. Astfel, Curtea a constatat că statul a luat în consideraţie doar argumentele uneia dintre părţile implicate – companiile aeriene – neglijând situaţia celeilalte, ceea ce a afectat justul echilibru ce trebuia păstrat între acestea. De acea, Curtea a considerat că statul şi-a încălcat obligaţiile pozitive ce îi reveneau, iar art. 8 a fost violat.
| ← Domenech Pardo contra Spaniei - Pensie Consecinţe asupra... | Knauth contra Germaniei - Lustraţie Legile siguranţei... → |
|---|
