Knauth contra Germaniei - Lustraţie Legile siguranţei naţionale Foşti colaboratori ai STASSI
| Comentarii |
|
CEDO, secţia III, decizia Knauth contra Germania, 22 noiembrie 2001, 41111/98
Utilizarea unor informaţii privind trecutul politic sau privat al unei persoane poate fi considerată că fiind o ingerinţă în viaţa sa privată.
Cei doi reclamanţi, foşti funcţionari ai RDG, au fost integraţi în funcţii publice ale Germaniei, după reunificare. Anterior integrării în aceste funcţii, cei doi au trebuit să completeze un chestionar, în cursul căruia au răspuns negativ la întrebarea dacă au colaborat cu serviciile secrete ale fostei germanii comuniste. Ulterior, examinarea arhivelor a condus la concluzia după care cei doi au avut relaţii de colaborare cu Securitatea est germană în anii ‘70. Cei doi reclamanţi au fost, în consecinţă, concediaţi din funcţiile publice pe care le deţineau, pe motiv că au disimulat actele lor de colaborare cu ocazia completării chestionarului. Recursurile în instanţă au rămas fără succes.
Art. 8. Viaţa privată. Revocarea reclamanţilor din funcţie a fost consecinţa utilizării unor date, existente în dosarele fostului minister al securităţii statului din RDG, care conţineau informaţii pe care reclamanţii le negau. Utilizarea unor informaţii privind trecutul politic sau privat al unei persoane poate fi considerată că fiind o ingerinţă în viaţa sa privată. În speţă, această ingerinţă era prevăzută prin lege, respectiv tratatul privind unificarea germană, precum şi codul civil şi jurisprudenţa curţii supreme germane. În raport de scopul acestor măsuri, Curtea a considerat că ele vizau un scop de interes general, fiind legitim ca noul stat german să verifice a posteriori comportamentul persoanele care, după reunificare, erau funcţionari publici ai statului. Astfel, măsurile în discuţie vizau scopul legitim al apărării ordinii şi protejării drepturilor altuia. În raport de proporţionalitatea măsurii, chiar dacă este adevărat că acele colaborări datau de peste 20 de ani, Curtea a constatat că reclamanţii au avut posibilitatea de a sesiza instanţe de judecată care să se pronunţe asupra faptelor ce li se reproşează. Instanţele naţionale au examinat de o manieră aprofundată aceste fapte, argumentele pe care le-au avansat aceştia, pentru a ajunge la concluzia lipsei de sinceritate şi onestitate în răspunsurile date cu ocazia chestionării lor. Sancţiunile luate, chiar dacă dure, trebuie puse în balanţă cu interesul general al societăţii germane, ţinând cont de contextul istoric excepţional în care a avut loc reunificarea germană. Ţinând cont de aceste elemente, Curtea a considerat că revocarea reclamanţilor era necesară într-o societate democratică, astfel că art. 8 nu a fost violat.
| ← Hatton si altii contra Marea Britanie Mediu sănătos Poluare... | Berrehab contra Olandei - Viaţă familială Definirea noţiunii → |
|---|
