Principiul securităţii raporturilor juridice Conţinut - Blücher contra Republica Cehă
| Comentarii |
|
CEDO, secţia II, hotărârea Blücher versus Republica Cehă, 11 ianuarie 2005, 58580/00
statul şi-a îndeplinit obligaţia garantării principiul securităţii raporturilor civile, acţionând coerent.
Reclamantul a moştenit de la vărul său mai mute bunuri care se aflau în Republica Cehă şi care au fost naţionalizate sub regimul comunist. Reclamantul a dorit să se prevaleze de o lege din 1992 privind restituirea bunurilor naţionalizate. Potrivit acesteia, persoana privată de proprietatea sa putea cere restituire bunurilor dacă era de cetăţenie cehă şi avea domiciliul în Republica Cehă; în caz de deces al persoanei în cauză, moştenitorul trebuia să îndeplinească condiţiile privind cetăţenia şi domiciliul. În ipoteza reclamantului, Curtea constituţională a precizat că condiţia cetăţeniei trebuie îndeplinită atât de către acesta, cât şi de către autorul său, pe motiv că nimeni nu poate transmite un drept pe care nu îl avea el însuşi. De aceea, instanţele au respins cererea reclamantului, întrucât acesta nu a reuşit să probeze cetăţenia cehă a vărului său.
Art. 6. Interpretările judiciare ale legii. Toate instanţele care au examinat litigiul reclamantului au indicat cu suficientă claritate motivele esenţiale pe care şi-au fondat soluţie, astfel încât nu se poate decela nici un element de arbitrariu în acestea. Era de competenţa Curţii Constituţionale să completeze vidul legislativ, iar principiul afirmat de către aceasta – nimeni nu poate transmite un drept pe care nu îl deţine – are parte de logică. Pe de altă parte, statul şi-a îndeplinit obligaţia garantării principiul securităţii raporturilor civile, acţionând coerent. În fapt, chestiunea de a ştii dacă condiţia cetăţeniei cehe este aplicabilă şi proprietarului originar al bunului a făcut obiectul mai multor decizii, invariabil identice, ale instanţei constituţionale. De aceea, reclamantul nu s-a aflat nici un moment într-o situaţie de incertitudine juridică rezultând din repunerea în discuţie o unor soluţii anterioare.
Absenţa audierilor publice în faţa Curţii Constituţionale. Limitată la examenul de constituţionalitate, procedura constituţională nu implica o apreciere directă asupra drepturilor cu caracter civil ale reclamantului, în consecinţă art. 6 nu este aplicabil acestei proceduri. Oricum, absenţa audierilor publice în faţa Curţii Constituţionale a fost suficient compensată de audierile din faţa instanţelor ordinare.
Sarcina probei. Era sarcina reclamantului să probeze cetăţenia cehă a vărului său decedat în 1974, însă Curtea nu a considerat că această sarcină ar fi fost imposibilă, iar reclamantul nu s-a plâns vreun moment că ar fi fost privat de acces la registrele pertinente.
Caracterul echitabil al procedurilor relative la cererile de restituire a proprietăţii. Ţinând cont de faptul că Convenţia nu impune statelor nici o restricţie cu privire la determinarea câmpului de aplicare a legislaţiei pe care o pot adopta în materie restituirii proprietăţilor naţionalizate, aparţine instanţelor naţionale, în special Curţii Constituţionale, de a interpreta legislaţia adoptată în materie.
În consecinţă, pentru toate motivele de mai sus, nu există nici o violare a art. 6.
| ← Supunerea la un risc privind viata Expulzare Muslim contra... | Lege intervenită în cursul procedurii Egalitatea armelor - Eeg... → |
|---|
