Anexa nr. 11 Legea apelor nr. 107/1996

Legea apelor Legea 107 1996 actualizata

Anexa nr. 1¹

Condiţii pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic pentru toate corpurile de apă de suprafaţă şi subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate

1.2. Definiţii normative pentru clasificările stării ecologice

1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă - râuri

1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă - lacuri

1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă tranzitorii

1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă costiere

1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale

1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea stării chimice

1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice a corpurilor de apă de suprafaţă

1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional

1.3.2.1. Selectarea secţiunilor de monitoring

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

1.3.4. Frecvenţa monitoringului

1.3.5. Cerinţe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate

1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate

1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice

2. STAREA APELOR SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative

2.1.2. Definirea stării cantitative

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane

2.2.2. Densitatea secţiunilor de monitoring

2.2.3. Frecvenţa monitoringului

2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane

2.3. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane

2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane

2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.2.2. Selectarea secţiunilor de monitoring

2.4.3. Monitoringul operaţional

2.4.4. Identificarea tendinţei poluanţilor

2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane

2.5. Prezentarea stării apelor subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.1.1. Elemente biologice

Compoziţia şi abundenţa florei acvatice

Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice

Regimul hidrologic

cantitatea şi dinamica curgerii apei

legătura cu corpurile de apă subterană

Continuitatea râurilor

Condiţii morfologice

adâncimea râurilor şi variaţia lăţimii

structura şi substratul patului râului

structura zonei riverane

1.1.1.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care sprijină elementele biologice

1.1.1.4. Generalităţi

Condiţii termice

Condiţii de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Condiţiile nutrienţilor

1.1.1.5. Poluanţi specifici

Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.2.1. Elemente biologice

Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului

Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică

Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice

Regimul hidrologic

cantitatea şi dinamica curgerii apei

timpul de retenţie

legătura cu corpurile de apă subterană

Condiţii morfologice

variaţia adâncimii lacurilor

cantitatea, structura şi substratul patului lacului

structura ţărmului lacului

1.1.2.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.2.4. Generalităţi

Transparenţa

Condiţii termice

Condiţii de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Condiţiile nutrienţilor

1.1.2.5. Poluanţi specifici

Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.3.1. Elemente biologice

Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului

Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică

Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice

Condiţii morfologice

variaţia adâncimii

cantitatea, structura şi substratul patului

structura zonei de influenţă a mareei

Regimul mareei

debitul de apă dulce

expunerea la valuri

1.1.3.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.3.4. Generalităţi

Transparenţa

Condiţii termice

Condiţii de oxigenare

Salinitate

Condiţiile nutrienţilor

1.1.3.5. Poluanţi specifici

Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

1.1.4.1. Elemente biologice

Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului

Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică

Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice

1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice

Condiţii morfologice

variaţia adâncimii

cantitatea, structura şi substratul patului de coastă

structura zonei de influenţă a mareei

Regimul mareei

direcţia curenţilor dominanţi

expunerea la valuri

1.1.4.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.4.4. Generalităţi

Transparenţa

Condiţii termice

Condiţii de oxigenare

Salinitate

Condiţiile nutrienţilor

1.1.4.5. Poluanţi specifici

Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate

Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) şi care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.

1.2. Definiţii normative ale clasificărilor stării ecologice

Tabelul 1.2. Definiţii generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii şi ape costiere

Textul următor include o definiţie generală a calităţii ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafaţă sunt cele prevăzute în tabelele din secţiunile 1.2.1-1.2.4.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.

Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care comunităţile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.

Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care sunt absente părţi mari din comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.

1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă - râuri

Elemente biologice de calitate

Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Regimul hidrologic	Cantitatea şi dinamica curgerii şi legătura rezultantă cu apele subterane, reflectă în totalitate, sau aproape în totalitate, condiţiile nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică
Continuitatea râului	Continuitatea râului nu este perturbată de activităţile antropogenice şi permite migrarea neperturbată a organismelor acvatice şi transportul de sedimente.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.
Condiţiile morfologice	Profilurile canalului, variaţiile de lăţime şi de adâncime, vitezele de curgere, condiţiile de substrat şi atât structura cât şi condiţiile zonelor riverane corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Starea foarte bună	Starea bună	Starea moderată
Condiţii generale	Valorile elementelor fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate. Concentraţiile nutrienţilor ramân în intervalul normal pentru condiţii nemodificate. Nivelele de salinitate, pH-ul, bilanţul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului şi temperatura nu arată semne de modificări antropogene şi rămân în intervalul normal pentru condiţiile nemodificate.	Temperatura, bilanţul de oxigen, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acidului şi salinitatea nu ating niveluri peste limita stabilită pentru asigurarea funcţionării ecosistemului specific tipului şi realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanţi specifici sintetici	Concentraţiile sunt aproape de zero sau cel puţin sub limita de detecţie pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz general.	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanţi specifici nesintetici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare).	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă - lacuri

Elemente biologice de calitate

Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Regimul hidrologic	Cantitatea şi dinamica curgerii, nivelului, timpului de retenţie şi legătura rezultantă cu apele subterane reflectă în totalitate sau aproape în totalitate condiţiile nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Condiţiile morfologice	Variaţia adâncimii lacului, cantitatea şi structura substratului precum şi structura sau condiţiile zonelor de ţărm corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condiţiile nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Starea foarte bună	Starea bună	Starea moderată
Condiţii generale	Valorile elementelor de calitate fizicochimică corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condiţiile nemodificate. Concentraţiile de nutrienţi rămân în intervalul asociat în mod normal condiţiilor nemodificate. Nivelurile de salinitate, pH-ul, bilanţul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenţa şi temperatura nu arată semne de perturbări antropogene şi rămân în intervalul asociat în mod normal condiţiilor nemodificate.	Temperatura, bilanţul de oxigen, pH, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenţa şi salinitatea nu ating niveluri peste intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţia nutrienţilor nu depăşeşte nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor specificate pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
Poluanţi specifici sintetici	Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub limitele de detecţie pentru majoritatea tehnicilor analitice de uz general.	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
Poluanţi specifici nesintetici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare).	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă tranzitorii

Elemente biologice de calitate

Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Regimul mareelor	Regimul de curgere a apelor dulci corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Condiţii morfologice	Variaţia adâncimilor, condiţiile de substrat, precum şi structura şi condiţiile zonelor influenţate de maree corespund în totalitate sau aproape în totalitate condţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Starea foarte bună	Starea bună	Starea moderată
Condiţii generale	Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate. Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul asociat în mod normal cu condiţiile nemodificate. Temperatura, bilanţul oxigenului şi transparenţa nu arată semne de perturbare antropogenă şi rămân în intervalul asociat în mod normal condiţiilor nemodificate.	Temperatura, condiţiile de oxigenare şi transparenţa nu ating niveluri în afara intervalelor stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanţi specifici sintetici	Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie pentru majoritatea tehnicilor analitice avansate de uz general.	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanţi specifici nesintetici	Concentraţiile rămân în intervalul asociat, în mod normal, condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare).	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă costiere

Elemente biologice de calitate

Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte bună	Stare bună	Stare moderată
Regimul mareelor	Regimul de curgere a apelor dulci precum şi direcţia şi viteza curenţilor dominanţi corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Condiţii morfologice	Variaţia adâncimilor, structura şi substratul patului costier şi atât structura cât şi condiţiile zonelor de influenţă a mareelor corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate,

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Starea foarte bună	Starea bună	Starea moderată
Condiţii generale	Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate. Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul asociat în mod normal cu condiţiile nemodificate. Temperatura, bilanţul de oxigen şi transparenţa nu arată semne de perturbare antropogenă şi rămân în intervalul asociat în mod normal cu condiţiile nemodificate.	Temperatura, condiţiile de oxigenare şi transparenţă nu ating niveluri în afara intervalului stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi să se asigure atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile stabilite pentru funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanţi specifici sintetici	Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub limitele de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice de uz general.	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanţi specifici nesintetici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare).	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale

Element

Potenţial ecologic maxim

Potenţial ecologic bun

Potenţial ecologic moderat

Elemente biologice de calitate

Valorile elementelor biologice de calitate relevante reflectă, pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaţă comparabil, având condiţiile fizice date, care rezultă din caracteristicile corpului de apă puternic modificat sau artificial.

Sunt uşoare schimbări ale valorilor elementelor biologice relevante comparativ cu valorile găsite la potenţialul ecologic foarte bun.

Sunt schimbări moderate ale valorilor elementelor biologice de calitate relevante în comparaţie cu valorile găsite la potenţialul ecologic foarte bun.

Aceste valori sunt semnificativ modificate fată de cele caracteristice stării de calitate bună.

Elemente hidromorfologice

Condiţiile hidromorfologice sunt în conformitate numai cu acele impacturi asupra corpurilor de apă de suprafaţă, care ar rezulta din caracteristicile de corpuri de apă puternic modificate sau artificiale, după ce s-au luat toate măsurile de reducere pentru a asigura cea mai bună aproximare a continuităţii ecologice, în particular cu referire la migrarea faunei şi la terenurile adecvate pentru cultivare şi producere de sămânţă.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Starea foarte bună	Starea bună	Starea moderată
Condiţii generale	Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condiţiile nemodificate asociate tipului de corp de apă de suprafaţă cel mai apropiat comparabil cu corpurile de apă puternic modificate sau artificiale în cauză. Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul asociat în mod normal cu astfel de condiţii nemodificate. Nivelurile temperaturii, bilanţului de oxigen şi al pH-ului sunt în conformitate cu acelea găsite în cele mai apropiate tipuri de corp de apă comparabile, aflate în condiţii nemodificate.	Valorile elementelor fizico-chimice sunt în intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi să se atingă valorile specificate anterior pentru elementele biologice de calitate. Temperatura şi pH nu depăşesc nivelurile din intervalul stabilit pentru a asigura funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanţi specifici sintetici	Concentraţiile apropiate de zero sau cel puţin sub limitele de detecţie pentru cele mai avansate tehnologii analitice de uz general.	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanţi specifici nesintetici	Concentraţiile rămân în intervalul asociat în mod normal condiţiilor nemodificate găsite în tipul de corp de apă de suprafaţă aflat cel mai aproape comparabil cu corpul de apă artificial sau cu modificări importante, aflat în cauză.	Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu. Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanţele chimice

Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu pentru poluanţii prevăzuţi la pct. 1-9 din anexa nr. 6, în scopul protecţiei biotei acvatice, trebuie să se acţioneze în conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.

Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât şi cele de toxicitate cronică trebuie să fie obţinute pentru taxonii stabiliţi mai jos, care sunt importanţi pentru tipul de corp de apă respectiv, cât şi pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. Setul de bază al taxonilor constă în:

a) Alge şi/sau macrofite;

b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;

c) Peşti.

Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate

Pentru stabilirea unei concentraţii medii maxime anuale se aplică procedura următoare:

(i) se stabilesc factori de siguranţă corespunzători în fiecare caz, în funcţie de natura şi calitatea datelor disponibile şi de indicaţiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanţe notificate şi evaluarea riscului pentru substanţele existente şi factorii de siguranţă prevăzuţi în tabelul nr. 1.2.6.:

Tabelul nr. 1.2.6.

	Factor de siguranţă
Cel puţin un test de toxicitate acută (CL₅₀) pentru fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de bază	1000
Un test de toxicitate cronică la concentraţia la care nu se observă nici un efect (fie pe peşti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru apele saline)	100
Două teste de toxicitate cronica la concentraţia la care nu se observă nici un efect, pentru speciile care reprezintă două nivele trofice (peşti şi/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline şi/sau alge)	50
Teste de toxicitate cronică la concentraţia la care nu se observă, în mod normal, nici un efect, la cel puţin trei specii (peşti din specii obişnuite, Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline şi alge) care să reprezinte trei niveluri trofice	10
Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit să fie calculaţi şi aplicaţi factori de siguranţă mult mai precişi	Prin evaluare, de la caz la caz

(ii) acolo unde datele despre persistenţă şi bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;

(iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranţă mult mai precis;

(iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii şi consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranţă mai precis.

1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice a apelor de suprafaţă

Reţeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafaţă trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală, coerentă şi cuprinzătoare a stării ecologice şi chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să permită clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu definiţiile normative prevăzute la secţiunea 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărţi care să arate reţeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafaţă din schema directoare de amenajare şi management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării şi evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1⁴) şi (1⁵) şi anexa nr. 1³, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schemă directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitoring de supraveghere şi un program de monitoring operaţional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.

În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizaţi parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine şi precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare.

1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.1.1. Obiectiv:

Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informaţii pentru:

suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 1³;

proiectarea eficientă şi efectivă a programelor viitoare de monitoring;

evaluarea schimbărilor pe termen lung a condiţiilor naturale;

evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală.

Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite şi folosite, în combinaţie cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1³, pentru determinarea cerinţelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale şi viitoare.

1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring

Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care:

debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca intreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2500 km²;

volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale şi lacuri artificiale mari;

corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat;

există locuri identificate în conformitate cu legislaţia privind schimbul de informaţii;

în alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluanţilor care sunt transferaţi peste graniţe şi care sunt transferaţi în mediul acvatic marin.

1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitate

Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:

parametrii care indică toate elementele biologice de calitate;

parametrii care indică toate elementele hidromorfologice de calitate;

parametrii care indică toate elementele fizico-chimice de calitate;

lista poluanţilor prioritari care sunt evacuaţi într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;

alţi poluanţi evacuaţi în cantităţi importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în afară de cazul în care exerciţiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună şi nu există nicio dovadă, în urma revizuirii impactului activităţii umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1³, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional

Monitoringul operaţional trebuie să fie făcut pentru:

stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite;

evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri.

Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcţie de informaţiile obţinute ca parte a cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1³ sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenţei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de impact să fie eliminată.

1.3.2.1. Selectarea secţiunilor de monitoring

Monitoringul operaţional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1³ sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă sau subterane, prevăzute conform art. 2¹, şi pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanţele incluse în lista substanţelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanţele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislaţia care stabileşte valorile standard relevante privind calitatea apelor şi a mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanţele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucţiuni specifice în legislaţia specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează:

pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii şi impactului acestor presiuni ca un întreg;

pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariţiei presiunilor din cauza surselor difuze şi pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafaţă;

pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecţii a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii şi impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.

1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate

Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafaţă, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:

parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective;

toate substanţele prioritare evacuate, precum şi alţi poluanţi evacuaţi în cantităţi importante;

parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată.

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

Obiectiv

Monitoringul de investigare trebuie efectuat:

acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depăşirii;

acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 2¹ pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite;

pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale.

Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informaţii necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluăriilor accidentale.

1.3.4. Frecvenţa monitoringului

Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecvenţele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afară de cazul în care, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei experţilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puţin o dată în perioada de monitoring de supraveghere.

Pentru programul de monitoring operaţional, frecvenţa monitoringului necesară pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regulă, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depăşesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepţia cazurilor când, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei experţilor, sunt justificate intervale mai mari de timp.

Frecvenţele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine şi precizie. Estimările certitudinii şi preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic.

Frecvenţele de monitoring trebuie să fie alese ţinând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condiţiile naturale, cât şi cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variaţiei sezoniere asupra rezultatelor şi deci, să asigure că rezultatele reflectă schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în acelaşi an, pentru a realiza acest obiectiv.

Tabel nr. 1.3.4.

1.3.5. Cerinţe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate

În scopul îndeplinirii cerinţelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:

1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile

Corpurile de apă de suprafaţă desemnate conform art. 2⁶ care asigură în medie mai mult de 100 m³/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring şi trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanţele prioritare evacuate şi pentru toate celelalte substanţe evacuate în cantităţi importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabilă. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecvenţele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.

Tabelul nr. 1.3.5.1

Comunitatea deservită (locuitori echivalenţi)	Frecvenţă
< 10.000	4 ori pe an
10.000-30.000	8 ori pe an
> 30.000	12 ori pe an

1.3.5.2. Habitate şi specii în zone protejate

Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operaţional, acolo unde, pe baza evaluării impactului şi a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de calitate a apelor şi mediului acvatic stabilite conform art. 2¹. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri şi, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerinţele referitoare la apă ale legislaţiei pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective şi până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2¹.

1.3.6. Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitate

Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie să se conformeze următoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde naţionale sau internaţionale care să asigure furnizarea datelor de o calitate şi comparabilitate ştiinţifică echivalentă.

Prelevare probe macro-nevertebrate

SREN ISO 5667-3: 2002	Calitatea apei - Prelevarea probelor - Partea a 3-a: Instrucţiuni privind conservarea şi manipularea probelor
SREN 27828: 2001	Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumar privind reţeaua de prelevare manuală a macro-nevertebratelor bentice
SREN 28265: 2001	Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumarul privind proiectarea şi utilizarea instrumentelor de prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele bentice din substraturi stâncoase în apele puţin adânci
SREN ISO 9391:2000	Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape adânci pentru macro- nevertebrate - Îndrumar privind folosirea instrumentelor de prelevare, de colonizare, calitativă şi cantitativă
SREN ISO 8689-1:2003	Clasificarea biologică a râurilor PARTEA I: Îndrumar privind interpretarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro-nevertebratelor bentice în apele curgătoare
SREN ISO 8689-2: 2003	Clasificarea biologică a râurilor PARTEA a II-a: Îndrumarul privind prezentarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macronevertebratelor bentice din apele curgătoare

Lista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, peşti, diatomee, va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic şi va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Lista metodelor standard de analiză pentru parametrii flzico-chimici şi parametrii hidromorfologici va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic şi va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă sau pentru corpurile de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potenţialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg;

pentru asigurarea comparabilităţii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obţinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relaţia dintre valorile parametrilor biologici observaţi pentru un corp de apă de suprafaţă dat şi valorile pentru aceşti parametri în condiţiile de referinţă aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică între 0 şi 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proastă prin valori apropiate de 0;

scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafaţă trebuie împărţită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proastă, aşa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite între clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună şi bună, precum şi valoarea limitei între starea bună şi moderată trebuie să fie stabilite prin exerciţiu de intercalibrare.

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic

a) pentru categoriile de ape de suprafaţă, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanţă cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanţă cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă:

Tabel nr. 1.4.2.a)

Clasificarea stării ecologice	Cod culoare
Foarte bună	Albastru
Bună	Verde
Moderată	Galben
Slabă	Orange
Proastă	Roşu

b) pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanţă cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potenţialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanţă cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale şi în concordanţă cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate:

Tabel nr. 1.4.2.b)

Clasificarea potenţialului ecologic	Cod de culoare
Corpuri de apă artificiale	Corpuri puternic modificate
Bun şi Foarte bun	Benzi de dimensiuni egale cu verde şi gri deschis	Benzi de dimensiuni egale cu verde şi gri închis
Moderat	Benzi de dimensiuni egale cu galben şi gri deschis	Benzi de dimensiuni egale cu galben şi gri închis
Slab	Benzi de dimensiuni egale cu orange şi gri deschis	Benzi de dimensiuni egale cu orange şi gri închis
Prost	Benzi de dimensiuni egale cu roşu şi gri deschis în mod egal	Benzi de dimensiuni egale cu roşu şi gri inchis

c) printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potenţialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei şi mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce priveşte poluanţii specifici sintetici şi nesintetici.

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice

Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei şi mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. hi caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.

Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizată o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.

Tabel nr. 1.4.3

Clasificarea stării chimice	Cod de culori
Bună	Albastru
Altă stare inferioară stării bune	Roşu

2. APE SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative

Regimul nivelului apelor subterane

2.1.2. Definiţia stării cantitative

Elemente

Stare buna

Nivelul apelor subterane

Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în aşa fel încât resursa disponibilă de apă subterană nu este depăşită de un debit mediu anual captat pe lungă durată.

În consecinţă, nivelului apelor subterane nu este supus modificărilor antropogene care ar putea conduce la:

- nerealizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic prevăzute în art. 2¹ alin. (1) pentru apele de suprafaţă asociate;

- orice diminuare semnificativă a stării unor astfel de ape;

- orice deteriorare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană;

- modificări ale direcţiei de curgere, care rezultă din schimbările de nivel ce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zonă limitată spaţial, dar care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, şi care nu indică o tendinţă de modificare susţinută şi identificată clar, influenţată de activităţile antropogene, a direcţiei de curgere care ar conduce la aceste pătrunderi.

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane

Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 2⁶ alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a²) şi art. 35 alin. (1³). Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărţi.

2.2.2. Densitatea secţiunilor de monitoring

Reţeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung în realimentarea lor şi în particular:

pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2¹, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apelor subterane;

pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcţiei şi debitului de apă subterană care curge peste frontieră.

2.2.3. Frecventa monitoringului

Frecvenţa observaţiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung a realimentării. În particular:

pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecţie a calităţii apelor sau mediului acvatic, prevăzute la art. 2¹, trebuie să asigure o frecvenţă suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apei subterane;

pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvenţă suficientă de măsurare pentru estimarea direcţiei şi debitului de curgere al apei subterane peste frontieră.

2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane

Rezultatele obţinute din reţeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor secţiunii 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:

Starea cantitativă bună - verde

Starea cantitativă slabă - roşu.

23. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

Conductivitate

Concentraţiile poluanţilor

2.3.2. Definiţia stării chimice bune a apelor subterane

Elemente

Stare bună

Generale

Compoziţia chimică a corpului de ape subterane este în aşa fel încât concentraţiile poluanţilor:

- după cum s-a menţionat mai jos, nu arată efecte ale pătrunderilor saline sau ale altor pătrunderi;

- nu se depăşesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislaţiei în vigoare;

- nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2¹, pentru apele de suprafaţă asociate, nici o altă diminuare semnificativă a calităţii ecologice sau chimice a acestor corpuri de apă şi nici o deteriorare/perturbare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană.

Conductivitate

Modificările conductivităţii nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apă subterană.

2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane

2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane

Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 2⁶ alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a²) şi art. 35 alin. (1³). Reţeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să detecteze prezenţa tendinţelor de creştere, pe termen lung, a concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor antropogene.

Pe baza caracterizării şi evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1⁴) şi (1⁵) şi cu anexa nr. 1³, pentru fiecare perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operaţional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru.

Estimarea nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare.

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.2.1. Obiectiv

Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:

suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului;

furnizarea informaţiilor necesare la evaluarea tendinţelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condiţiilor naturale, cât şi al activităţii antropogene.

2.4.2.2. Selectarea secţiunilor de monitoring

Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:

corpurile de apă identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exerciţiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1³;

corpurile care traversează frontiera de stat.

2.4.2.3. Selectarea parametrilor

Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriţi în toate corpurile de apă subterană selectate:

a) conţinut de oxygen

b) valoare pH

c) conductivitate

d) nitraţi

e) amoniu

Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1³ ca fiind la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activităţile antropogene.

Corpurile de apă transfirontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanţi pentru protecţia tuturor folosinţelor asigurate din debitul de apă subterană.

2.4.3. Monitoringul operaţional

2.4.3.1. Obiectiv

Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:

stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc;

stabilirea prezenţei oricărei tendinţe crescătoare a concentraţiei oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung.

2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring

Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1³, cât şi a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informaţii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.

2.4.3.3. Frecvenţa monitoringului

Monitoringul operaţional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvenţă suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puţin o dată pe an.

2.4.4. Identificarea tendinţelor poluanţilor

Pentru identificarea tendinţelor crescătoare ale concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor antropogene pe termen lung şi schimbările acestor tendinţe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât şi din cel operaţional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendinţa de identificare. Calcularea tendinţei trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinţei trebuie să fie demonstrată statistic şi trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.

2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane

Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obţinute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecţia mediului:

trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană;

aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane.

Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:

Stare chimică bună - verde

Stare chimică slabă - roşu.

Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendinţe semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant care rezultă din impactul activităţii umane. Modificarea tendinţei trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă.

Aceste hărţi trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.

2.5. Prezentarea stării apelor subterane

În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât şi starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 şi 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărţi separate pentru cerinţele de la pct. 2.2.4. şi 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicaţie, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5, referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendinţe semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendinţe.

← ANEXA Nr. 1 Legea apelor nr. 107/1996		Anexa nr. 12 Legea apelor nr. 107/1996 →

Anexa nr. 11 Legea apelor nr. 107/1996

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Anexa nr. 11 Legea apelor nr. 107/1996