Anexa nr. 13 Legea apelor nr. 107/1996
| Comentarii |
|
Anexa nr. 13
DELIMITAREA ŞI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ. EVALUAREA IMPACTULUI ŞI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITĂŢILE ANTROPICE
1. APE DE SUPRAFAŢĂ
1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafaţă
În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul şi limitele corpurilor de apă de suprafaţă şi se va realiza o caracterizare iniţială a tuturor acestor corpuri, în concordanţă cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării iniţiale a acestora corpurile de apă de suprafaţă pot fi grupate astfel:
a) corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafaţă artificiale sau corpuri de apă puternic modificate;
b) pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă, corpurile de apă de suprafaţă relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferenţiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie sistemul A, fie sistemul B prevăzut la pct. 1.2;
c) dacă este folosit sistemul A, tipurile de corpuri de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferenţiate în funcţie de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apă de suprafaţă din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferenţiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafaţă, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru sistemul A;
d) Dacă este folosit sistemul B, trebuie să se realizeze cel puţin acelaşi grad de diferenţiere pe care l-ar obţine prin folosirea sistemului A. Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferenţiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii şi elementele de descriere opţionale, asemănătoare, sau combinaţii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare condiţiile de referinţă biologice specifice tipului.
e) pentru corpurile de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate diferenţierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafaţă care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective;
f) se va elabora o hartă/hărţi (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanţă cu gradul de diferenţiere cerut conform sistemului A.
1.2. Ecoregiuni şi tipuri de corpuri de ape de suprafaţă
1.2.1. Râuri
Sistem A
Tipologie fixată | Elemente de descriere |
Ecoregiuni | Ecoregiunile stabilite la nivel european |
Tip | Clasificare în funcţie de altitudine Înaltă: > 800 m Medie: 200-800 m Joasă: < 200 m Clasificare în funcţie de suprafaţa bazinului hidrografic Mică: 10-100 km2 Medie: > 100-1.000 km2 Mare: > 1.000-10.000 km2 Foarte mare: >10.000 km2 Geologie Calcaroasă Silicioasă Organică |
Sistem B
Caracterizare alternativă | Factori fizici şi chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părţi de râu şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia |
Factori obligatorii | Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Mărime |
Factori opţionali | distanţa de la izvor dinamica apei (în funcţie de debit şi pantă) lăţimea medie a apei |
| adâncimea medie a apei panta medie a apei structura şi forma albiei minore categoria de evacuare a râului (debit) forma văii debit (transport) solide capacitate de tamponare compoziţia medie a substratului cloruri domeniul de temperatură a aerului temperatura medie a aerului precipitaţii |
1.2.2. Lacuri
Sistem A
Tipologie fixată | Elemente de descriere |
Ecoregiune | Ecoregiunile stabilite la nivel european |
Tip | Clasificare în funcţie de altitudine Inaltă: > 800 m Mijlocie: 200-800 m Mică: < 200 m Clasificare în funcţie de adâncimea medie < 3 m, 3 m-15 m > 15 m Clasificare în funcţie de mărimea suprafeţei 0,5-1 km2 1-10 km2 10-100 km2 > 100 km2 Geologie Calcaroasă Silicioasă Organică |
Sistem B
Caracterizare alternativă | Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile lacurilor şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia |
Factori obligatorii | Altitudine Latitudine Longitudine Adâncime Geologie Mărime |
Factori opţionali | adâncimea medie a apei forma lacului timpul de retenţie temperatura medie a aerului domeniul de variaţie a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond a nutrienţilor compoziţia medie a substratului fluctuaţia de nivel a apei |
1.2.3. Ape tranzitorii
Sistem A
Tipologie fixată | Elemente de descriere |
Ecoregiuni | Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la nivel european; Marea Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterană Marea Neagră |
Tip | În funcţie de salinitatea medie anuală < 0,5 : apă dulce 0,5 - < 5 : oligosalină 5 - < 18 : mezosalină |
| 18 - < 30 : polisalină 30 - < 40 : eusalină În funcţie de mărimea medie a mareei < 2 m: micro-maree 2-4 m: mezo-maree > 4 m: macro-maree |
Sistem B
Caracterizare alternativă | Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia |
Factori obligatorii | Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate |
Factori opţionali | adâncime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retenţie temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compoziţia medie a substratului forma intervalul de variaţie a temperaturii apei |
1.2.4. Ape costiere
Sistem A
Tipologie fixată | Elemente de descriere |
Ecoregiune | Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european; Marea Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterană Marea Neagră |
Tip | În funcţie de salinitatea medie anuală: < 0,5 : apă dulce 0,5 - < 5 : oligosalină 5 - < 18 : mezosalină 18 - < 30 : polisalină 30 - < 40 : eusalină În funcţie de adâncimea medie: ape puţin adânci: <30 m intermediare: 30-200 m adânci: >200 m |
Sistem B
Caracterizare alternativă | Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile apelor costiere şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia |
Factori obligatorii | Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate |
Factori opţionali | viteza curenţilor expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate timp de retenţie (pentru golfurile interioare) compoziţia medie a substratului intervalul de variaţie a temperaturii apei |
1.3. Stabilirea condiţiilor de referinţă specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafaţă
a) pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1, condiţiile hidromorfologice şi fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice şi fîzicochimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 11 pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă la stare ecologică foarte bună, aşa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2 din anexa nr. 11. Condiţiile de referinţă biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 11 pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2, anexa nr. 11;
b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în această secţiune corpurilor de apă de suprafaţă important modificate sau artificiale, referinţele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înţelese ca fiind referinţe la potenţialul ecologic maxim, aşa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 11. Valorile pentru potenţialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani;
c) condiţiile specifice tipului pentru scopurile menţionate la lit. a) şi b) şi condiţiile de referinţă biologice specifice tipului se pot baza fie pe aşezarea în spaţiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinaţie a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiţii pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce priveşte concentraţiile poluanţilor sintetici specifici, limitele de detecţie sunt acelea care pot fi atinse în concordanţă cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condiţiile specifice tipului;
d) pentru condiţiile biologice de referinţă specifice tipului bazate pe aşezarea în spaţiu, se va dezvolta o reţea de referinţă pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă. Reţeaua trebuie să conţină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condiţiilor de referinţă, având dată variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);
e) condiţiile de referinţă biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice şi alte date disponibile şi trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condiţiilor de referinţă pentru a asigura că acele condiţii, astfel derivate sunt corespunzătoare şi valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă;
f) acolo unde nu este posibilă stabilirea unor condiţii corespunzătoare de referinţă specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafaţă, datorită gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variaţiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă. În astfel de circumstanţe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.
1.4. Identificarea presiunilor antropice
În vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta şi reactualiza informaţiile despre tipul şi mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit corpurile de apă de suprafaţă din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele:
a) estimarea şi identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole ori din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele pe informaţiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) şi (3)-(5) şi art. 12 alin. (3)-(7) din anexa la Normele tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi, pentru scopurile schemei directoare iniţiale la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediu acvatic, în conformitate cu art. 7 şi 8 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pe informaţiile privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în conformitate cu prevederile art. 31-33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, calitatea apei de suprafaţă destinată prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei pentru peşti, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei pentru moluşte, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare;
b) estimarea şi identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele, pe informaţiile privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 şi 8 din Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pe informaţiile privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi, pentru scopurile schemei directoare iniţiale la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei de suprafaţă destinate prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 100/2002, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei pentru peşti, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei pentru moluşte, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor, în conformitate cu prevederile art. 22 şi 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, şi calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002, cu modificările ulterioare;
c) estimarea şi identificarea captărilor importante de apă pentru folosinţe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosinţe, inclusiv variaţiile sezoniere şi necesarul anual total, şi a pierderilor de apă în sistemele de distribuţie;
d) estimarea şi identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul şi derivaţiile, asupra caracteristicilor globale de curgere şi a bilanţului apei;
e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apă;
f) estimarea şi identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafaţă;
g) estimarea destinaţiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale şi agricole şi, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole şi a pădurilor.
1.5. Evaluarea impactului
În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilităţii stării corpurilor de apă de suprafaţă la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.
În acest sens se vor utiliza informaţiile prevăzute la pct. 1.4. şi orice alte informaţii relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor şi mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilităţii pe care o au corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic prevăzute la art. 21. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare.
Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (11)-(15), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) şi (6) şi în anexa nr. 3 lit. C Conţinutul programelor de măsuri.
2. CORPURI DE APĂ SUBTERANE
2.1. Caracterizarea iniţială
Se va efectua o caracterizare iniţială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor şi a gradului în care există riscul de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 21, pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea iniţială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări iniţiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinaţia utilizării terenului, datele referitoare la evacuări şi/sau captări sau alte date existente Caracterizarea iniţială trebuie să identifice:
a)localizarea şi limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;
b)presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafaţă sunt supuse inclusiv;
(i)surse de poluare difuze;
(ii)surse de poluare punctuale;
(iii)captări;
(iv)realimentare artificială.
c)caracterul general al stratului de suprafaţă al zonei de recepţie din care corpul de apă subterană se realimentează;
d)acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafaţă sau ecosisteme terestre.
2.2. Caracterizarea ulterioară
Ca urmare a acestei caracterizări iniţiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca fiind la risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificaţiei acestui risc şi al identificării oricăror măsuri necesare, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) şi (6) şi ale anexei nr. 3 lit. C Conţinutul programelor de măsuri. Această caracterizare trebuie să includă informaţii relevante despre impactul activităţii umane şi, acolo unde este necesar, informaţii despre:
a)caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea şi tipul unităţilor geologice;
b)caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulică, porozitatea şi limitele;
c)caracteristicile depozitelor superficiale şi ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulică şi proprietăţile de absorbţie ale depozitelor şi solurilor;
d)caracteristicile de stratificaţie a apelor subterane în corpul de apă subterană;
e)un inventar al sistemelor de suprafaţă asociate, inclusiv ecosistemele terestre şi corpurile de apă de suprafaţă, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic;
f)estimările direcţiilor şi ratelor (fluxurilor) de schimb de apă între corpul de apă subterană şi sistemele de suprafaţă associate;
g)date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a reîncărcării totale;
h)caracterizarea compoziţiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuţiei generate din activitatea umană. Tn acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.
2.3. Revizuirea impactului activităţilor umane asupra apelor subterane
Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează graniţa dintre două sau mai multe ţări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării iniţiale efectuate în concordanţă cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 21, trebuie culese şi menţinute, acolo unde necesar, următoarele informaţii despre fiecare corp de apă subterană:
a) localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepţia:
1. (i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puţin de 10 m3/zi, în medie;
2. (ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puţin de 10 m3/zi, în medie sau care deserveşte mai puţin de 50 persoane;
b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;
c) compoziţia chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane;
d) localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape;
e) debitele evacuate în aceste puncte;
f) compoziţia chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană;
g) folosinţele terenului în zona sau zonele de recepţie din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanţi şi alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apă de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului.
2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 24, obiectivele de mediu mai puţin severe, inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:
(i) apelor de suprafaţă şi a ecosistemelor terestre asociate;
(ii) regularizării apei, protecţiei împotriva inundaţiilor şi drenaj;
(iii) dezvoltării umane.
2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calităţii apelor subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 24, obiective de mediu mai puţin severe şi unde, ca rezultat al impactului activităţii umane, determinat în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14), corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.
| ← Anexa nr. 12 Legea apelor nr. 107/1996 | Anexa nr. 14 Legea apelor nr. 107/1996 → |
|---|
