Model de cerere de înapoiere a minorului
| Comentarii |
|
DOMNULUI PREŞEDINTE,
Sub semnatul (a)_, domiciliat(ă) în , în numele şi ca reprezentantă) legată) a-l (a) minorului_, născut la data de_, chem la judecată şi perso-
nal la interogatoriu pe pârătul(a) , domiciliat(ă) în , pentru ca, prin hotărârea ce veţi pronunţa, să-l(o) obligaţi să-mi
ÎNAPOIEZE MINORUL,
pe care îl ţine fără drept.
De asemenea, cer ca părătul(a) să fie obligat(ă) să-mi plătească cheltuieli de judecată.
Motivele acţiunii:
In fapt, prin sentinţa civilă nr. , din_, pronunţată de Judecăto-
ria , minorul sus-numit mi-a fost încredinţat spre creştere şi educare (sau i s-a
stabilit domiciliul la mine).
La data de_, în lipsa mea, pârâtul(a) a luat copilul şi l-a dus la domici-
liul său (al părinţilor sau al concubinei(ului) etc.), faptă care poate avea consecinţe grave asupra bunei dezvoltări fizice, asupra creşterii şi dezvoltării minorului. De aceea, vă rog să apreciaţi că este în interesul minorului să-mi fie înapoiat şi să pronunţaţi în acest sens o hotărâre.
In drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţia art. 103 C.fam.
In dovedirea acţiunii înţeleg să mă servesc de interogatoriul părătului(ei), de ancheta socială care va fi efectuată de autoritatea tutelară şi de declaraţiile martorilor:_.
Depun acţiunea în dublu exemplar, timbrată cu timbru fiscal în valoare de_ lei, copia sentinţei civile precitată şi timbrul judiciar în valoare de_lei.
Data depunerii_
Semnătura_
DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_
Explicații teoretice
ÎNAPOIEREA COPILULUI MINOR DE LA PERSOANELE CARE ÎL DEŢIN FĂRĂ DREPT
1. CONCEPT ŞI REGLEMENTARE
1. SEDIUL MATERIEI. Copilul minor locuieşte la părinţii săi (art. 100 alin. 1 C. fam.) sau la părintele, persoana, familia sau instituţia de ocrotire unde a fost încredinţat spre creştere şi educare, pentru că numai în acest mod se poate îndeplini obligaţia de creştere, învăţătură şi pregătire profesională potrivit cu însuşirile lui (art. 101 alin. 2 C. fam.). Această obligaţie reprezintă cea mai importantă caracteristică a ocrotirii părinteşti de care se bucură copilul minor în statul român.
Prevederii legii privind domiciliul minorului îi corespunde dreptul şi obligaţia celor cărora le-a fost încredinţat de a-l ţine să locuiască împreună cu ei (art. 101 alin. 2 C. fam.), în baza acestui drept, părinţii, tutorele, persoana, familia sau instituţia de ocrotire pot să ceară înapoierea copilului de la orice persoană care îl ţine fără drept (art. 103 alin. 1 C. fam.).
2. SESIZAREA INSTANŢEI. Acţiunea de chemare în judecată a persoanei care ţine copilul fără drept se judecă de judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază pârâtul şi se timbrează.
La acţiune trebuie ataşată copia hotărârii prin care s-a stabilit domiciliul minorului sau prin care minorul a fost încredinţat spre creştere şi educare.
Pot fi chemate în judecată:
a) persoane străine, noţiune în care se includ toate rudele (bunici, veri, unchi etc.);
b) părintele la care nu s-a stabilit domiciliul minorului sau căruia nu i s-a încredinţat copilul.
Din moment ce copilul a fost încredinţat unuia dintre părinţi sau unei terţe persoane consecinţa este că dreptul de a ţine copilul minor revine acestei persoane. De aceea, în sfera persoanelor care pot fi socotite că ţin copilul fără drept se includ şi părinţii copilului.
Părintele la care nu s-a stabilit domiciliul minorului sau căruia nu i s-a încredinţat copilul, dacă socoteşte că dezvoltarea copilului este primejduită prin felul cum se exercită drepturile părinteşti, poate cere modificarea acestor măsuri. Instrumentul procedural este acţiunea de reîncredinţare sau de schimbare a domiciliului, iar hotărârea obţinută poate fi pusă în executare. Există deci căi legale şi rapide în vederea schimbării măsurilor de ocrotire existente. Dacă însă părintele respectiv încearcă să-şi facă singur dreptate, în sensul că ia copilul de sub ocrotirea celuilalt părinte la care se află şi îi fixează un alt domiciliu decât cel stabilit prin hotărâre judecătorească, el comite un abuz care trebuie reprimat, mijlocul procedural fiind acţiunea de chemare în judecată. O asemenea faptă poate constitui şi infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului, prevăzută de art. 307 C. pen, care prevede că: "reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii, dacă creşterea şi educarea copilului ar fi primejduită" constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 luni sau cu amendă.
| ← Model de cerere de încuviinţare de nume pentru minor | Model de cerere de chemare în judecată pentru stabilirea... → |
|---|
