Decizia CCR nr. 34 din 21.01.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 8 alin. (3) şi ale anexei nr. 4 din OG nr. 15/2002 - aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) și ale anexei nr. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mardent Com“ - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 6.422/1.748/2012 al Judecătoriei Cornetu.

Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 759D/2013.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-șef referă asupra cauzei și arată că partea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. - CESTRIN a depus la dosar concluzii scrise prin care arată că dispozițiile de lege criticate au fost abrogate prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 6.422/1.748/2012, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) și ale anexei nr. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Mardent Corn“ - S.R.L. din Constanța într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 11 și art. 20, deoarece obligă contravenientul atât la plata amenzii contravenționale pentru utilizarea drumurilor publice fără rovinietă, cât și la plata unui tarif de despăgubire echivalent cu valoarea pe un an a rovinietei, pentru a putea circula în continuare pe drumurile din România. Consideră că "Legea astfel edictată este străină de noțiunea de dreptate [art. 1 alin. (3)] și nu îndeplinește cerințele de previzibilitate [art. 1 alin. (5)], întrucât nu reglementează, de o manieră clară și previzibilă, natura juridică a tarifului de despăgubire și nici o evaluare rezonabilă a prejudiciului a cărui despăgubire se repară.“

Judecătoria Cornetu apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de parte, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 8 alin. (3) și ale anexei nr. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții cu următorul cuprins:

- Art. 8 alin. (3): "Contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinietă valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.“;

- Anexa nr. 4: "Cuantumul tarifului de despăgubire aplicabil în cazul lipsei rovinietei valabile

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și, respectiv, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la dreptul internațional și intern și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, anterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, dispozițiile art. 8 alin. (3) și ale anexei nr. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 au fost abrogate prin art. I pct. 2 și 5 din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012.

Abrogarea acestor dispoziții de lege nu ar putea conduce, însă, la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

Totodată, însă, art. II din Legea nr. 144/2012 prevede că "Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează“.

În aceste condiții, dispozițiile de lege criticate, astfel cum au fost reglementate anterior abrogării prin Legea nr. 144/2012, nu își mai produc efectele în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) și ale anexei nr. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.