Decizia CCR nr. 38 din 21.01.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 2 lit. b) teza întâi coroborate cu cele ale art. 12 din OUG nr. 24/2008 - accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) teza întâi coroborate cu cele ale art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Valentin Vasilescu în Dosarul nr. 10.582/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 796D/2013.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, Valentin Vasilescu, și, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegație depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea criticii de neconstituționalitate, sens în care depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, iar, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată a acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 10.582/2/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) teza întâi coroborate cu cele ale art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Excepția a fost ridicată de recurentul-pârât Valentin Vasilescu cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 444 din 24 ianuarie 2012 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în contradictoriu cu intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 11 alin. (1) și (2), art. 15,art. 16,art. 20 alin. (1) și (2), art. 22 alin. (1) teza finală, art. 26,art. 53,art. 148 alin. (2) și art. 154 alin. (1), prevederilor art. 1,art. 6,art. 8,art. 14,art. 17 și art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Protocolului nr. 12 la Convenție, precum și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, considerând, în esență, că aceste dispoziții de lege "sunt neconstituționale în măsura în care nu stabilesc faptul că furnizarea informațiilor s-a făcut prin voință liberă, neconstrânsă a persoanei, și furnizarea informațiilor a avut ca rezultat îngrădirea drepturilor persoanelor.“ Precizează că dispozițiile de lege criticate "nu au fost constatate ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională anterior.“

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia nr. 546/2011 prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 și aie Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, excepție ridicată de Valentin Vasilescu în Dosarul nr. 10.582/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca primă instanță de judecată, pentru motive similare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege atacate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției, susținerile autorului excepției și cele ale părții, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 lit. b) teza întâi coroborate cu ale art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, dispoziții cu următorul cuprins:

- Art. 2 lit. b) teza întâi: "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

b) colaborator al Securității - persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.“;

- Art. 12:"(1) Hotărârea judecătorească irevocabilă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și se pune la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

(2) Publicarea se face cu respectarea confidențialității informațiilor privind terțele persoane.“

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 11 alin. (1) și (2), art. 15,art. 16,art. 20 alin. (1) și (2), art. 22 alin. (1) teza finală, art. 26,art. 53,art. 148 alin. (2) și art. 154 alin. (1), prevederilor art. 1,art. 6,art. 8,art. 14,art. 17 și art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Protocolului nr. 12 la Convenție, precum și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a statuat că sintagmele "indiferent sub ce formă“ și "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității“ cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituționale.

În aceste condiții, în cauza de față, sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.“

Reținând că, în speță, acest caz de inadmisibilitate a intervenit anterior sesizării Curții, excepția de neconstituționalitate al cărui obiect îl constituie art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 este inadmisibilă.

Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, Curtea reține că acestea sunt norme de procedură stabilite de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și nu pot fi interpretate în sensul că ar conduce la înfrângerea prevederilor constituționale și reglementărilor internaționale invocate.

Prin aceste dispoziții legale, legiuitorul a urmărit deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel a stabilit Curtea prin Decizia nr. 546/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011. Cu acel prilej, Curtea, pentru critici similare, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 și ale Legii nr. 293/2008, ridicată de Valentin Vasilescu în Dosarul nr. 10.582/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca primă instanță de judecată.