Decizia CCR nr. 502 din 5.12.2013 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 6 pct. 6, art. 20 alin. 1-(3) şi art. 23 alin. (9) din OUG nr. 195/2002 - circulaţia pe drumurile publice, precum şi a lit. a) din anexa nr. 1 la ordonanţa de...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și ale ordonanței de urgență în ansamblul său, excepție ridicată de Costin Popescu în Dosarul nr. 672/2/2013 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, si care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 329D/2013.

La apelul nominal se prezintă apărătorul autorului excepției, avocat Daniel Cazacu-Ganea cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că art. 23 alin (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, precum și ordonanța de urgență în ansamblul ei sunt neconstituționale în măsura în care aduc atingere unor drepturi câștigate, sens în care este și punctul de vedere al Avocatului Poporului transmis la dosar. Până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 203/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice orice persoană putea circula pe drumurile publice cu un moped, cu obligația de a avea asupra ei actul de identitate, certificatul de absolvire a cursurilor de legislație rutieră și certificatul de înregistrare a vehiculului. Legiuitorul a adoptat Legea nr. 203/2012 în scopul transpunerii unor prevederi din Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere. Din analiza prevederilor pct. (5) din preambulul directivei, precum și a celor ale art. 13 alin. (2) din directivă rezultă că respectivul act are în vedere protecția persoanelor care au obținut deja dreptul de a conduce mopede. Legea nr. 203/2012 prin care este modificată ordonanța de urgență nu transpune prevederile din directivă anterior invocate, pentru persoanele care au obținut dreptul de a conduce mopede anterior intrării în vigoare a legii ar fi trebuit să se prevadă norme care să reflecte noțiunea "au obținut". Invocă, de asemenea, considerentele care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 668 din 18 mai 2011, apreciind că art. 23 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, precum și ordonanța de urgență în ansamblul său trebuie să fie interpretate în concordanță cu art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Noțiunea de "a conduce" reflectă un drept obținut, iar Legea nr. 203/2012, pentru a evita retroactivitatea și a transpune directiva, ar trebui să reconstituie acest drept.

În sensul celor susținute, depune la dosar un articol ce reflectă o opinie exprimată în doctrină.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că aceia care

aveau dreptul de a conduce mopede, cu respectarea art. 160 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, nu aveau un drept de a conduce, în sensul prevederilor art. 23 din această ordonanță de urgență, care se referă la autovehicule și tramvaie. Se impune, de asemenea, să nu se facă confuzie între dreptul de a conduce și posibilitatea de a conduce.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 672/2/2013, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și a ordonanței de urgență în întregul său.

Excepția a fost ridicată de Costin Popescu într-o cauză având ca obiect recunoașterea dreptului de a conduce mopede pe drumurile publice ulterior datei de 19 ianuarie 2013, fără obligația de a îndeplini nicio procedură suplimentară în acest sens, respectiv obținerea permisului de conducere, și obligarea pârâților de a emite un înscris în acest sens.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține următoarele:

1. Situația juridică a celor care au dobândit anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 203/2012 dreptul de a conduce mopede pe drumurile publice nu este "constituțional clarificată" prin raportare la prevederile Directivei 2006/126/CE, cu atât mai mult cu cât nu sunt precizate niciun fel de măsuri tranzitorii pentru această categorie de persoane, ceea ce aduce atingere art. 53 din Constituție.

2. Punctul 5 din preambulul directivei menționate, potrivit căruia "prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere drepturilor de conducere existente care au fost acordate sau obținute înainte de data aplicării sale", precum și art. 13 alin. (2) conform căruia "niciun drept de conducere acordat înainte de 19 ianuarie 2013 nu este retras sau restrâns în vreun fel prin dispozițiile prezentei directive" conduc la concluzia că situația juridică a celor care au dobândit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2012 dreptul de a conduce mopede pe drumurile publice este una contrară dreptului Uniunii Europene, așadar neconstituțională prin raportare la prevederile art. 11,art. 20 și art. 148 alin. (1) și (2) din Constituție. Textele de lege criticate reglementează pentru trecut, astfel încât aduc atingere și dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție.

3. Potrivit principiilor egalității și nediscriminării consacrate de art. 16 alin. (1) din Constituție, de vreme ce în prezent mopedul este calificat de Legea nr. 203/2012 drept autovehicul, conducătorii de mopede ar trebui tratați ca și ceilalți conducători de autovehicule, echivalându-se certificatul de absolvire a cursurilor de legislație rutieră cu permisul auto, astfel cum s-a procedat și cu permisele obținute pentru alte tipuri de autovehicule. Lipsa acestei echivalări reprezintă o discriminare evidentă a conducătorilor de mopede.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin calificarea mopedului ca fiind autovehicul și instituirea obținerii unui permis de conducere pe drumurile publice nu se încalcă sau restrânge un drept câștigat.

Prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 s-a instituit o obligație de autorizare, ca urmare a calificării mopedului ca fiind vehicul, în concordanță cu Directiva 2006/126/CE. Prin instituirea unor proceduri administrative de obținere a unor permise de conducere nu se încalcă drepturi ale persoanelor, ci se instituie măsuri de prevenire și siguranță în ceea ce privește circulația pe drumurile publice, măsuri ce profită atât titularilor de mopede, cât și celorlalți participanți la trafic și pietonilor, acest drept fiind o prerogativă a statelor.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu prevederile art, 16 alin. (1) din Constituție și inadmisibilă în raport cu celelalte prevederi constituționale invocate. În punctul de vedere transmis arată că textul de lege criticat se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza acestuia, respectiv conducătorilor de mopede, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, astfel încât nu este întemeiată critica cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. Totodată, nu poate fi primită critica potrivit căreia prin prevederile actului normativ criticat ar fi limitat dreptul autorului de a conduce moped, deoarece art, 53 din Legea fundamentală are în vedere numai drepturile și libertățile fundamentale înscrise în capitolul II al titlului II din Constituție, astfel cum a statuat Curtea în jurisprudența sa.

Referitor la critica potrivit căreia prin dispozițiile sale Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 203/2012, încalcă art. 20 și art. 148 din Constituție deoarece nu sunt respectate dispozițiile art. 13 alin. (2) coroborat cu pct. (5) din preambulul Directivei 2006/126/CE, se arată că analiza conformității unei prevederi din dreptul național cu dispoziții din legislația Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție excedează competenței Curții Constituționale. Prin urmare, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât privește aspecte ce țin de aplicarea legii, ceea ce nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.

Prevederile art. 11 din Constituție nu au incidență în cauză, referindu-se la îndeplinirea obligațiilor din tratatele la care România este parte, iar nu la norme din directive europene.

Avocatul Poporului apreciază că "nu rezultă că prevederile legale ar avea un caracter constituțional". Astfel, analizând textele de lege criticate prin raportare la dispozițiile art. 11,art. 20 și art. 148 din Constituție, se observă, așa cum reiese din cuprinsul Legii nr. 203/2012, că modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă transpunerea unor articole din Directiva 2006/126/CE. Prin art. 4 alin. (1) și alin. (2) din directiva transpusă, este reglementată introducerea permisului de conducere național, bazat pe modelul comunitar care autorizează conducerea autovehiculelor din categoriile definite, inclusiv a mopedelor. Referitor la situația mopedelor, trebuie subliniat interesul legiuitorului de a reglementa, transpunând un act normativ european, introducerea permisului de conducere și pentru această categorie de conducători auto, ținând seama de necesitatea creșterii siguranței pe drumurile publice, însă soluția legislativă aleasă trebuie, totodată, să asigure respectarea art. 13 alin. (2) din Directiva 2006/126/CE. Totodată, interdicția retragerii sau restrângerii unui drept de conducere acordat înainte de 19 ianuarie 2013 este subliniată și în pct. 5 din preambulul directivei. Cu toate acestea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în forma modificată și completată prin Legea nr. 203/2012, nu cuprinde norme de natură să asigure conservarea dreptului de conducere a unui moped, drept obținut în condițiile stabilite de art. 160 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006.

Pe de altă parte, se arată că textele legale criticate nu conțin în sine nicio prevedere care ar putea să pună în discuție retroactivitatea unei norme juridice, ci reglementează, pentru viitor, obligația obținerii unui permis de conducere pentru toate categoriile de autovehicule, în această categorie fiind incluse și mopedele. De asemenea, textul de lege criticat se aplică, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare, tuturor destinatarilor normei juridice, astfel încât nu aduce atingere principiului constituțional al egalității în drepturi.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului prezent al autorului excepției și ale procurorului, înscrisurile depuse la dosar, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispozițiile art. 23 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările aduse prin art I pct. 6 din Legea nr. 203/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 12 noiembrie 2012, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 în întregul său.

Din examinarea motivării excepției Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie art. 6 pct. 6, art. 20 alin. (1)-(3) și art. 23 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, precum și lit. a) din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 203/2012, care au următorul conținut:

- Art. 6 pct. 6: "autovehicul - orice vehicul echipat, prin construcție, cu un motor cu propulsie, în scopul deplasării pe drum. Mopedele, troleibuzele și tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Vehiculele care se deplasează pe șine, denumite tramvaie, tractoarele folosite exclusiv în exploatările agricole și forestiere, precum și vehiculele destinate pentru efectuarea de servicii sau lucrări, denumite mașini autopropulsate, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;";

- Art. 20 alin. (1)-(3): "Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie, tractoare folosite exclusiv la exploatările agricole și forestiere sau mașini autopropulsate, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător.

(2) Permisele de conducere se eliberează pentru următoarele categorii de vehicule: AM, Al, A2, A, B1, B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb sau Tv.

(3) Descrierea categoriilor de vehicule prevăzute la alin. (2), pentru care se eliberează permise de conducere, este prevăzută în anexa nr. 1.";

- Art. 23 alin. (9) "Examenul pentru obținerea permisului de conducere constă în susținerea unei probe teoretice de verificare a cunoștințelor și a unei probe practice de verificare a aptitudinilor și comportamentului, corespunzător categoriei de permis solicitat. Proba practică pentru categoria AM constă numai în verificarea aptitudinilor în poligoane special amenajate. Condițiile de obținere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.";

- Lit. a) din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 - "Categorii de vehicule pentru care se eliberează permisul de conducere": "Categoriile de vehicule pentru care se eliberează permisul de conducere, prevăzute la art. 20 alin. (2), se definesc astfel: a) categoria AM: mopede;".

Autorul excepției susține că aceste texte aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

1. În expunerea de motive la Legea nr. 203/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se reține că aceasta are la bază necesitatea transpunerii unor prevederi ale Directivei 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 403, din 30 decembrie 2006, a căror aplicare urmează a se realiza de la data de 19 ianuarie 2013.

Din examinarea prevederilor Directivei 2006/126/CE, Curtea observă că pct. (13) din preambulul acesteia prevede că "Introducerea unei categorii de permise de conducere pentru mopeduri va crește, în special, siguranța rutieră în ceea ce privește conducătorii auto cei mai tineri care, conform statisticilor, sunt cei afectați de accidentele rutiere. " Totodată art. 1 alin. (1) din directivă stabilește introducerea unui permis de conducere național, bazat pe modelul comunitar din anexa I, iar art. 4 alin. (1) teza întâi din directivă statuează că "Permisul de conducere prevăzut la articolul 1 autorizează conducerea autovehiculelor din categoriile definite în continuare. [...]", iar alin. (2) reglementează cu privire la mopeduri, respectiv categoria AM, definind această categorie.

De asemenea, art. 7 alin. (1) lit. (b) din directivă prevede că "Permisele de conducere se eliberează numai solicitanților care: [...] au promovat un test teoretic doar în ceea ce privește categoria AM; statele membre pot cere solicitanților să promoveze un test de verificare a aptitudinilor șl comportamentului și un examen medical pentru această categorie".

Mai mult, potrivit art. 7 alin. (3) lit. b) teza a doua din directivă, "Statele membre pot impune, la reînnoirea permiselor de conducere din categoriile AM, A, A1, A2, B, B1 și BE o examinare care aplică normele minime privind aptitudinile fizice și mentale pentru conducere prevăzute la anexa III".

2. Curtea observă că, anterior modificării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prin Legea nr. 203/2012, dreptul persoanelor de a conduce mopede pe drumurile publice era reglementat prin art. 160 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, potrivit căruia "Persoanele care nu posedă permis de conducere pot conduce mopede pe drumurile publice numai dacă fac dovada că au absolvit un curs de legislație rutieră în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule."

Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, "Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulație."

În scopul transpunerii prevederilor art. 4 alin. (1) și (2) din Directiva 2006/126/CE, anterior menționate, legiuitorul a modificat art. 6 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 în sensul în care mopedul este considerat autovehicul.

Așa fiind, temeiul potrivit căruia dreptul de a conduce, în accepțiunea lui legală, trebuie să fie obținut pentru viitor și de către conducătorii de mopede îl reprezintă tocmai transpunerea de către legiuitor a Directivei 2006/126/CE.

Or, instanța de contencios constituțional nu are atribuția de a interpreta normele comunitare pentru a clarifica ori stabili conținutul acestora, întrucât această atribuție revine Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 950 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011.

Referitor la încălcarea principiului neretroactivității legii, Curtea observă că textele de lege criticate modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior. Or, în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, și Decizia nr. 450 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 24 iulie 2012, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

În plus, Curtea mai constată că prin art. II din Hotărârea Guvernului nr. 480/2013 pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iulie 2013 s-a statuat că: "Până la data de 19 ianuarie 2014, pregătirea teoretică și practică prin cursuri organizate de unități se consideră realizată în situația candidaților la examenul pentru obținerea permisului de conducere din categoria AM, care fac dovada că au absolvit cursul de legislație rutieră în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule, anterior datei de 19 ianuarie 2013. "

În ceea ce privește aplicarea considerentelor de principiu ce au stat la baza Deciziei nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011,

Curtea observă că de vreme ce nu a fost reținută încălcarea normei de referință, respectiv art. 15 alin. (2) din Constituție, folosirea normelor cuprinse în pct. 5 din preambulul Directivei 2006/126/CE și a art. 13 alin. (2) din același act în cadrul controlului de constituționalitate, ca norme interpuse, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, rămâne fără fundament.

Cât privește critica privind încălcarea art. 16 din Legea fundamentală, Curtea reține, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, că principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, situația în care se aflau conducătorii de moped, care nu dețineau un permis de conducere, înainte de modificările aduse prin Legea nr. 203/2012, era diferită de a celorlalți conducători de autovehicule cărora, după intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2012, li s-au echivalat permisele de conducere.

Totodată, Curtea constată că nu poate fi primită nici critica potrivit căreia prin prevederile actului normativ criticat s-ar fi limitat dreptul autorului de a conduce mopedul, ceea ce ar aduce atingere art. 53 din Legea fundamentală. Aceasta deoarece textul constituțional de referință are în vedere numai acele drepturi și libertăți fundamentale înscrise în capitolul II al titlului II din Constituție, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.024 din 9 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 10 septembrie 2009. Or, dreptul de a conduce mopede nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul având competența constituțională de a-l reglementa prin lege.

Referitor la prevederile art. 11 și art. 20 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidență în speță.