Decizia CCR nr. 2 din 15.01.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 87 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 161/2003 - unele măsuri pt. asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în...

1. Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

2. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Constantin Florin Micu în Dosarul nr. 19/36/2014 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Mugur Viorel Mitrana în Dosarul nr. 944/36/2012 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul dosarelor nr. 316D/2014 și nr. 354D/2014 ale Curții Constituționale.

3. La apelul nominal răspunde partea Agenția Națională de Integritate, prin doamna Ioana Lăzăr, director general al Direcției generale juridice, cu delegație depusă la dosare. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

4. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că dosarele Curții Constituționale nr. 316D/2014 și nr. 354D/2014 au fost conexate potrivit Încheierii din 9 decembrie 2014, când, în temeiul art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 16 decembrie 2014. La acea dată, având în vedere imposibilitatea constituirii majorității prevăzute de art. 6 și art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 15 ianuarie 2015.

5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care susține respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care în care face referire la concluziile formulate anterior în cauze.

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, precizând că aplicarea și interpretarea legii revine instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea cauzelor.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7. Prin Încheierea din 20 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 19/36/2014, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

8. Excepția a fost ridicată de Constantin Florin Micu într-o cauză având ca obiect contestația împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate privind existența stării de conflict de interese/incompatibilitate.

9. Prin Încheierea din 24 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 944/36/2012, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

10. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mugur Viorel Mitrana într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui raport de evaluare al Autorității Naționale de Integritate prin care s-au identificat elemente privind nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților.

11. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate autorii susțin, în esență, că, în temeiul Legii administrației publice locale nr. 215/2001, primarul exercită atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor, sens în care coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local. De asemenea, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine. Din coroborarea mai multor prevederi din legea menționată, din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, rezultă că numai primarul poate fi desemnat ca reprezentant în adunarea generală a acționarilor unui operator intercomunitar de serviciu public, așa cum este, în speță, Societatea Comercială "Raja" - S.A., varianta delegării unei alte persoane nefiind prevăzută de lege. Ca atare, primarul nu poate fi considerat incompatibil atunci când exercită chiar atribuțiile pe care însăși legea і le dă. Din această perspectivă, semnalează existența unor soluții legislative contradictorii, imposibil de aplicat în cadrul legislativ în vigoare.

12. Față de cazul de incompatibilitate instituit de textul de lege criticat, care se referă la funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local, precizează că, atunci când este vorba despre o asociație de dezvoltare intracomunitară, interesul este unul zonal sau regional, iar nu local. Pentru acest motiv, critică lipsa de claritate, precizie și adecvare a legii, care dă naștere la interpretări și aplicări diferite din partea instanțelor judecătorești. În acest sens, arată că "incongruența terminologică" a dus la interpretări neunitare, având în vedere că noțiuni precum interes național, județean sau local apar în legi anterioare Legii nr. 161/2003, însă într-o lege ulterioară, respectiv Legea nr. 51/2006, se utilizează - "în mod evolutiv și specific" - noțiunile de interes zonal și interes regional. Or, față de această terminologie, cazul de incompatibilitate reglementat de textul de lege criticat, care se referă la interesul local, ar trebui considerat desuet, abrogat tacit, ceea ce este contrar prevederilor art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia "În vederea asanării legislației active, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresă a dispozițiilor legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizată".

13. În final, solicită Curții să constate că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că alesul local este incompatibil cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale care constituie organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică.

14. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, care instituie incompatibilități pentru primar, viceprimar, președintele și vicepreședintele consiliului local, nu aduc atingere principiilor constituționale invocate.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 316D/2014, consideră că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 sunt constituționale, sens în care arată că incompatibilitatea funcției de primar cu anumite funcții private nu este o condiție de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă în același timp o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două calități ar putea duce la atingerea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept. Consideră că prevederile art. 121,art. 135 alin. (2) lit. f) si g) si art. 148 alin. (2) din Constituție nu au incidență în cauza de față.

17. În Dosarul nr. 354D/2014, Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, întrucât e pusă în discuție o problemă de aplicare și interpretare a textului de lege criticat, de competența autorităților ce compun puterea judecătorească, iar nu de competența Curții Constituționale. Aceasta deoarece argumentația autorului excepției pornește de la nemulțumirea acestuia față de modul în care Agenția Națională de Integritate a interpretat textul de lege criticat pentru a stabili că există o incompatibilitate între funcția de primar a reclamantului și cea de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a unei societăți comerciale, calificând operatorul regional al sistemului public de alimentare cu apă și canalizare ca fiind societate de interes local.

18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosare de partea Agenția Națională de Integritate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dispoziții care au următorul cuprins: "(1) Funcția de primar și viceprimar. primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:

[...]

f) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național;".

21. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 121 alin. (1) și (2) privind autoritățile comunale și orășenești, art. 135 alin. (2) lit. f) și g) privind obligațiile statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții și aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene și art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu.

22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare. În acest sens, prin deciziile nr. 734 și nr. 739^**), ambele din 16 decembrie 2014, nepublicate în Monitorul Oficial al României, până la această dată. Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate instituie una dintre incompatibilitățile specifice funcțiilor publice de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean. Astfel, funcțiile menționate sunt incompatibile cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național.

23. Din analiza textului de lege dedus controlului de constituționalitate, în raport cu exigențele principiului securității juridice, prin prisma normelor constituționale invocate și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că acestea sunt norme clare, previzibile, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleșilor locali.

24. De asemenea, Curtea a constatat că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilității menționate este o opțiune a legiuitorului și se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor și condițiilor care determină corupția, astfel încât funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național să nu constituie un factor generator de corupție în cazul persoanelor care exercită funcția de primar, viceprimar, primar general, viceprimaral municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.

25. Curtea a mai precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului București, președintelui și vicepreședintele consiliului județean, care exercită funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național, revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese.

26. În același timp, Curtea a reținut că invocarea, în susținerea excepției, a dispozițiilor cuprinse în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 pune în discuție o problemă de interpretare și aplicare a legii, eventuala neconcordanță dintre prevederile legilor menționate excedând controlului de constituționalitate. Totodată, calificarea serviciilor comunitare de utilități publice sau a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare ca fiind societăți comerciale de interes local sau de interes național reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii.