ANEXĂ - REGULAMENT-CADRU. - Ordinul ANRSC nr. 82/2015 - aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor

(1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciului public de salubrizare a localităților, denumit în continuare serviciu de salubrizare, înființat și organizat la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, municipiului București și al sectoarelor municipiului București, pentru satisfacerea nevoilor de salubrizare ale populației, ale instituțiilor publice și ale operatorilor economici de pe teritoriul respectivelor unități administrativ-teritoriale.

(2) Prezentul regulament-cadru stabilește cadrul juridic unitar privind desfășurarea serviciului de salubrizare, definind modalitățile și condițiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanță, condițiile tehnice, raporturile dintre operator și utilizator.

(3) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică la proiectarea, executarea, recepționarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor și echipamentelor din sistemul public de salubrizare, cu urmărirea tuturor cerințelor legale specifice în vigoare.

(4) Operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de proprietate și de modul în care este organizată gestiunea serviciului de salubrizare în cadrul unităților administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru.

(5) Condițiile tehnice prevăzute în prezentul regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale, consiliile județene, asociațiile de dezvoltare intercomunitară și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba și alte condiții tehnice pentru serviciul de salubrizare, pe baza unor studii de specialitate, după dezbaterea publică a acestora.

Prezentul regulament-cadru se aplică următoarelor activități de salubrizare:

a) colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenite din activități comerciale, din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori;

b) colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora;

c) organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;

d) operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare;

e) sortarea deșeurilor municipale și deșeurilor similare în stațiile de sortare;

f) măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;

g) curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț:

h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora către unitățile de ecarisaj sau către instalații de neutralizare:

i) organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;

j) administrarea depozitelor de deșeuri și/sau a instalațiilor de eliminare a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;

k) dezinsecția, dezinfecția și deratizarea.

Modul de organizare și funcționare a serviciului de salubrizare trebuie să se realizeze pe baza următoarelor principii:

a) protecția sănătății populației;

b) responsabilitatea față de cetățeni;

c) conservarea și protecția mediului înconjurător;

d) asigurarea calității și continuității serviciului;

e) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat;

f) securitatea serviciului;

g) dezvoltarea durabilă.

Termenii și noțiunile utilizate în prezentul regulament-cadru se definesc după cum urmează:

4.1. autoritate competentă de reglementare - Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C.]

4. 2. biodeșeuri - conform definiției din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată;

4.3. compost - produs rezultat din procesul de tratare aerobă și/sau anaerobă, prin descompunere microbiană a componentei organice din deșeurile biodegradabile colectate separat supuse compostării;

4.4. colectare - conform definiției prevăzute în Legea nr. 211/2011, republicată;

4.5. colectare separată - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.6. curățarea zăpezii/gheții - operațiunea de îndepărtare a stratului de zăpadă sau de gheață depus pe suprafața carosabilă și pietonală, în scopul asigurării deplasării vehiculelor și pietonilor în condiții de siguranță;

4.7. curățarea rigolelor - operațiunea de îndepărtare manuală sau mecanizată a depunerilor de noroi, nisip și praf de pe o porțiune de 0,75 m de la bordură spre axul median al străzii, urmată de măturare și/sau stropire;

4.8. depozit - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare;

4.9. deratizare - activitatea de stârpire a rozătoarelor prin otrăvire cu substanțe chimice sau prin culturi microbiene;

4.10. deșeu - orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă ori are intenția sau obligația să le arunce;

4.11. deșeuri biodegradabile - deșeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deșeurile alimentare ori de grădină, și care pot fi valorificate material;

4.12. deșeu cu regim special - deșeu ale cărui manipulare, colectare, transport și depozitare se supun unui regim reglementat prin acte normative în vederea evitării efectelor negative asupra sănătății oamenilor, bunurilor și asupra mediului înconjurător;

4.13. deșeuri din construcții provenite din locuințe - deșeuri generate din activitățile de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor;

4.14. deșeuri de ambalaje - orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerințele definiției de deșeu, exclusiv deșeuri de producție;

4.15. deșeuri menajere - deșeuri provenite din gospodării/locuințe, inclusiv fracțiile colectate separat, și care fac parte din categoriile 15.01 și 20 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare;

4.16. deșeuri municipale - deșeuri menajere și deșeuri similare, inclusiv fracțiile colectate separat;

4.17. deșeuri periculoase - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.18. deșeuri de producție - deșeuri rezultate din activități industriale, ce fac parte din categoriile 03-14 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;

4.19. deșeu reciclabil- deșeu care poate constitui materie primă într-un proces de producție pentru obținerea produsului inițial sau pentru alte scopuri;

4.20. deșeuri reziduale - deșeurile nevalorificabile colectate separat, inclusiv cele rezultate în urma proceselor de tratare, altele decât deșeurile reciclabile;

4.21. deșeuri de origine animală - subproduse de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, cadavre întregi sau porțiuni de cadavre provenite de la animale;

4.22. deșeuri similare - deșeuri provenite din activități comerciale, din industrie și instituții care, din punctul de vedere al naturii și al compoziției, sunt comparabile cu deșeurile menajere, exclusiv deșeurile din producție, din agricultură și din activități forestiere;

4.23. deșeuri stradale - deșeuri specifice căilor de circulație publică, provenite din activitatea cotidiană a populației, de la spațiile verzi, de la animale, din depunerea de substanțe solide provenite din atmosferă;

4.24. deșeuri voluminoase - deșeuri solide de diferite proveniențe care, datorită dimensiunilor lor, nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de colectare, ci necesită o tratare diferențiată față de acestea, din punct de vedere al preluării și transportului;

4.25. deținător de deșeuri - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.26. dezinfecție - activitatea de distrugere a germenilor patogeni cu substanțe specifice, în scopul eliminării surselor de contaminare;

4.27. dezinsecție - activitatea de combatere a artropodelor în stadiul de larvă sau adult cu substanțe chimice specifice;

4.28. eliminare - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.29. gestionarea deșeurilor - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.30. gură de scurgere - componenta tehnică constructivă a sistemului de canalizare prin care se asigură evacuarea apelor pluviale;

4.31. incinerare - operația de tratare termică a deșeurilor, cu sau fără recuperare de energie, realizată în instalații care respectă legislația în vigoare privind incinerarea deșeurilor;

4.32. instalație de incinerare - orice instalație tehnică fixă sau mobilă și echipamentul destinat tratamentului termic al deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, al cărei randament energetic este egal sau mai mare decât minimul prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.33. indicatori de performanță - parametri ai serviciului de salubrizare, realizați de operatorul de servicii, pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmăriți la nivelul operatorului;

4.34. licență - actul tehnic și juridic emis de A.N.R.S.C., prin care se recunoaște calitatea de operator al serviciului, precum și capacitatea și dreptul de a presta una sau mai multe activități ale acestuia;

4.35. măturat - activitatea de salubrizare a localităților care, prin aplicarea unor procedee manuale sau mecanice, realizează un grad bine determinat de curățare a suprafețelor de circulație, de odihnă ori de agrement ale așezărilor urbane sau rurale;

4.36. neutralizare a deșeurilor de origine animală - activitatea prin care se modifică caracterul periculos al deșeurilor de origine animală prin procesare, incinerare/coincinerare, transformarea lor în produse stabile biologic, nepericuloase pentru mediul înconjurător, animale sau om, respectiv activitatea de îngropare a acestora;

4.37. producător de deșeuri - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.38. reciclare - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.39. rețetă - ansamblu de specificații care descriu materialele utilizate pentru o anumită operațiune pe sortimente, cantități, concentrații ale soluțiilor pentru o anumită operațiune de deratizare, dezinfecție sau dezinsecție și un anumit tip de obiectiv;

4.40. salubrizare - totalitatea operațiunilor și activităților necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localităților;

4.41. sistem public de salubrizare - ansamblul instalațiilor tehnologice, echipamentelor funcționale și dotărilor specifice, construcțiilor și terenurilor aferente prin care se realizează serviciul de salubrizare;

4.42. sortare - activitatea de separare pe categorii și stocare temporară a deșeurilor reciclabile în vederea transportării lor la operatorii economici specializați în valorificarea acestora;

4.43. spălarea străzilor - activitatea de salubrizare care se execută mecanizat, cu instalații speciale, folosindu-se apa, cu sau fără soluții speciale, în vederea îndepărtării deșeurilor și prafului de pe străzi și trotuare;

4.44. stație de transfer - spațiu special amenajat pentru stocarea temporară a deșeurilor, în vederea transportării centralizate a acestora la o stație de tratare;

4.45. stropitul străzilor - activitatea de salubrizare, care constă în dispersarea apei pe suprafețele de circulație, indiferent de natura îmbrăcămintei acestora, pe spațiile de odihnă și de agrement, manual sau mecanizat, cu ajutorul unor instalații specializate, în scopul creării unui microclimat favorabil îmbunătățirii stării igienice a localităților și evitării formării prafului;

4.46. tratare - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.47. tratare mecano-biologică - tratarea deșeurilor municipale colectate în amestec utilizând operații de tratare mecanică de separare, sortare, mărunțire, omogenizare, uscare și operații de tratare biologică prin procedee aerobe și/sau anaerobe;

4.48. tobogan -jgheab sau tubulatură folosită drept mijloc de transport prin alunecare a deșeurilor;

4.49. utilizatori - conform definiției prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare;

4.50. valorificare - conform definiției prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată;

4.51. vector - organism (insectă, rozătoare) care răspândește un parazit, un virus sau germeni patogeni de la un animal la altul, de la om la om ori de la animale la om.

(1) Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare și transport al deșeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităților, denumit în continuare sistem de salubrizare.

(2) Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional, care cuprinde construcții, instalații și echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:

a) puncte de colectare separată a deșeurilor;

b) stații de transfer;

c) stații de tratare mecano-biologică;

d) stații de producere compost;

e) stații de sortare;

f) baze de garare și întreținere a autovehiculelor specifice serviciului de salubritate;

g) depozite de deșeuri;

h) incineratoare.

Operatorii serviciului de salubrizare trebuie să îndeplinească indicatorii de performanță, din caietul de sarcini al serviciului și contractul de delegare a gestiunii serviciului, aprobați de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului București sau, după caz, de asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

(1) Toți utilizatorii, persoane fizice sau juridice, de pe teritoriul localităților unde este organizat serviciul de salubrizare, au garantat dreptul de a beneficia de acest serviciu.

(2) Utilizatorii au drept de acces, fără discriminare, la informațiile publice privind serviciul de salubrizare, la indicatorii de performanță ai serviciului, la structura tarifară și la clauzele contractuale.

(3) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat ca prin modul de prestare a serviciului să asigure protecția sănătății publice utilizând numai mijloace și utilaje corespunzătoare cerințelor autorităților competente din domeniul sănătății publice și al protecției mediului.

(4) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat să asigure continuitatea serviciului conform programului aprobat de autoritățile administrației publice locale, cu excepția cazurilor de forță majoră care vor fi menționate în contractul de delegare sau în hotărârea de dare în administrare a serviciului.

(1) Prezentul regulament-cadru stabilește documentația tehnică minimă pentru toți operatorii care asigură serviciul de salubrizare.

(2) Regulamentul-cadru stabilește documentele necesare exploatării, precum și modul de întocmire, actualizare, păstrare și manipulare a acestor documente.

(3) Detalierea prevederilor prezentului regulament-cadru privind modul de întocmire, de păstrare și reactualizare a evidenței tehnice se va face prin proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalații.

(1) Fiecare operator va avea și va actualiza, în funcție de specificul activității de salubrizare prestate, următoarele documente:

a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a făcut delegarea gestiunii;

b) planul cadastral și situația terenurilor din aria de deservire;

c) planurile generale cu amplasarea construcțiilor și a instalațiilor aflate în exploatare, actualizate cu toate modificările sau completările;

d) planurile clădirilor sau construcțiilor speciale având notate toate modificările sau completările la zi;

e) cărțile tehnice ale construcțiilor;

f) documentația tehnică a utilajelor și instalațiilor și, după caz, autorizațiile de punere în funcțiune a acestora;

g) procese-verbale de constatare în timpul execuției și planurile de execuție ale părților de lucrări sau ale lucrărilor ascunse;

h) proiectele de execuție ale lucrărilor, cuprinzând memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile și schemele instalațiilor și rețelelor etc.;

i) documentele de recepție, preluare și terminare a lucrărilor

cu:

1. procese-verbale de măsurători cantitative de execuție;

2. procese-verbale de verificări și probe, inclusiv probele de performanță și garanție, buletinele de verificări, analiză și încercări;

3. procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici;

4. procese-verbale de punere în funcțiune;

5. lista echipamentelor montate în instalații cu caracteristicile tehnice;

6. procesele-verbale de preluare ca mijloc fix în care se consemnează rezolvarea neconformităților și a remedierilor;

7. documentele de aprobare a recepțiilor și de predare în exploatare;

j) schemele de funcționare a instalațiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situației de pe teren, planurile de ansamblu și de detaliu ale fiecărui agregat și/sau ale fiecărei instalații, inclusiv planurile și cataloagele pieselor de schimb;

k) instrucțiunile producătorilor/furnizorilor de echipament sau ale organizației de montaj privind manipularea, exploatarea, întreținerea și repararea echipamentelor și instalațiilor, precum și cărțile/fișele tehnice ale echipamentelor principale ale instalațiilor;

l) normele generale și specifice de protecție a muncii aferente fiecărui echipament, fiecărei instalații sau fiecărei activități;

m) planurile de dotare și amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu, calamități sau alte situații excepționale;

n) regulamentul de organizare și funcționare și atribuțiile de serviciu pentru întreg personalul;

o) avizele și autorizațiile legale de funcționare pentru clădiri, laboratoare, instalații de măsură, inclusiv cele de protecție a mediului obținute în condițiile legii;

p) inventarul instalațiilor și liniilor electrice, conform instrucțiunilor în vigoare;

q) instrucțiuni privind accesul în incintă și instalații; r) documentele referitoare la instruirea, examinarea și autorizarea personalului;

s) registre de control, de sesizări și reclamații, de dare și retragere din exploatare, de admitere la lucru etc.;

t) bilanțul de proiect și rezultatele bilanțurilor periodice întocmite conform prevederilor legale, inclusiv bilanțul de mediu.

(2) Documentațiile referitoare la construcții energetice se vor întocmi, completa și păstra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnică a construcției".

(1) Documentația de bază a lucrărilor și datele generale necesare exploatării, întocmită de operatorii economici specializați în proiectare, se predă titularului de investiție odată cu proiectul lucrării respective.

(2) Operatorii economici care au întocmit proiectele au obligația de a corecta toate planurile de execuție, în toate exemplarele în care s-au operat modificări pe parcursul execuției și, în final, să înlocuiască aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situației reale de pe teren, și să predea proiectul, inclusiv în format optoelectronic, împreună cu instrucțiunile necesare exploatării, întreținerii și reparării instalațiilor proiectate.

(3) Organizațiile de execuție și/sau de montaj au obligația ca, odată cu predarea lucrărilor, să predea și schemele, planurile de situații și de execuție modificate conform situației de pe teren, În cazul în care nu s-au făcut modificări față de planurile inițiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut modificări în timpul execuției.

(4) În timpul execuției lucrărilor se interzic abaterile de la documentația întocmită de proiectant, fără avizul acestuia.

(1) Autoritățile administrației publice locale deținătoare de instalații care fac parte din sistemul public de salubrizare, precum și operatorii care au primit în gestiune delegată serviciul de salubrizare, în totalitate sau numai unele activități componente ale acestuia, au obligația să își organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la art. 9 alin. (1), organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu ușurință.

(2) La încheierea activității, operatorul va preda autorității administrației publice locale sau, după caz, asociației de dezvoltare intercomunitare, pe bază de proces-verbal, întreaga arhivă pe care și-a constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original sau copie.

(1) Personalul de deservire operativă se compune din toți salariații care deservesc construcțiile, instalațiile și echipamentele specifice destinate prestării serviciului de salubrizare având ca sarcină principală de serviciu supravegherea sau asigurarea funcționării în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalație sau într-un ansamblu de instalații.

(2) Subordonarea pe linie operativă și tehnico-administrativă, precum și obligațiile, drepturile și responsabilitățile personalului de deservire operativă se trec în fișa postului și în procedurile operaționale.

(3) Locurile de muncă în care este necesară desfășurarea activității se stabilesc de operator în procedurile proprii în funcție de:

a) gradul de periculozitate a instalațiilor și a procesului tehnologic;

b) gradul de automatizare a instalațiilor;

c) gradul de siguranță necesar în asigurarea serviciului;

d) necesitatea supravegherii instalațiilor și procesului tehnologic.

(1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie să asigure funcționarea instalațiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucțiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de lucru și dispozițiile personalului ierarhic superior pe linie operativă sau tehnică-administrativă.

(2) Prestarea serviciului de salubrizare trebuie realizată astfel încât să se asigure:

a) protejarea sănătății populației;

b) protecția mediului înconjurător;

c) menținerea curățeniei și crearea unei estetici corespunzătoare a localităților;

d) conservarea resurselor naturale prin reducerea cantității de deșeuri și reciclarea acestora;

e) continuitatea serviciului.

Următoarele categorii de deșeuri vor fi colectate separat de pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale și transportate la stațiile/instalațiile de tratare stabilite de unitatea administrativ-teritorială în strategia locală cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare:

a) deșeuri reziduale;

b) deșeuri biodegradabile;

c) deșeuri reciclabile (hârtie și carton, plastic și metal, sticlă), inclusiv deșeuri de ambalaje;

d) deșeuri periculoase din deșeurile menajere;

e) deșeuri voluminoase provenite de la populație, instituții publice și operatori economici.

Operatorul care colectează și transportă deșeuri menajere și deșeuri similare trebuie să cunoască:

a) tipul și cantitatea de deșeuri care urmează să fie transportate, pentru fiecare categorie de deșeuri în parte;

b) cerințele tehnice generale;

c) măsurile de precauție necesare;

d) informațiile privind originea, destinația și tratarea deșeurilor, precum și tipul și cantitatea de deșeuri, date care trebuie prezentate, la cerere, autorităților competente.

(1) Operatorul, împreună cu autoritatea administrației publice locale, are obligația să identifice toți producătorii de deșeuri, indiferent de natura acestor deșeuri, și să acționeze în vederea creării facilităților necesare prestării activității de colectare separată și transport separat al deșeurilor menajere și deșeurilor similare.

(2) Autoritatea deliberativă a administrației publice locale aprobă/instituie tarife/taxe de salubrizare pentru constituirea fondurilor necesare finanțării activității.

(1) Persoanele fizice și juridice, producătoare de deșeuri municipale, trebuie să realizeze activitatea de colectare separată, conform sistemului de colectare stabilit la nivelul unității administrativ-teritoriale, în condiții salubre, în spații special amenajate și asigurate de către autoritatea administrației publice locale/operatorul de salubrizare.

(2) Fracția biodegradabilă din deșeurile menajere și similare va fi colectată separat în containere sau recipiente special destinate acestui scop și vor fi transportate și predate la instalațiile de tratare stabilite de unitatea administrativ-teritorială.

(3) În vederea realizării activității de colectare separată, punctele de colectare amenajate sunt dotate, conform legii, cu recipiente și containere de colectare prin grija operatorului sau a autorității administrației publice locale, după caz. La gospodăriile individuale colectarea se va face în recipiente, pungi/saci sau alte mijloace care prezintă un grad de siguranță ridicat din punct de vedere sanitar și al protecției mediului.

(4) Recipientele și containerele folosite pentru colectarea separată a diferitelor tipuri de deșeuri vor fi inscripționate cu denumirea deșeurilor pentru care sunt destinate și marcate în diverse culori prin vopsire sau prin aplicare de folie adezivă, conform prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului administrației și internelor nr. 1.281/2005/

1.121/2006 privind stabilirea modalităților de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective.

(1) Punctele de colectare vor fi dotate cu recipiente marcate în culorile stabilite de actele normative în vigoare, având capacitatea de stocare corelată cu numărul de utilizatori arondați și cu frecvența de ridicare, asigurând condiții de acces ușor pentru autovehiculele destinate colectării.

(2) Numărul de recipiente de colectare a deșeurilor municipale se stabilește conform tabelului 2 din Standardul SR 13387:1997, Salubrizarea localităților. Deșeuri urbane. Prescripții de proiectare a punctelor pentru precolectare.

(3) În vederea prevenirii utilizării fără drept a recipientelor de colectare a deșeurilor municipale, acestea vor fi inscripționate cu un marcaj de identificare realizat astfel încât să nu poată fi șters fără ca prin această operație să nu rămână urme vizibile.

(4) Operatorul va suplimenta capacitatea de colectare, inclusiv prin mărirea numărului de recipiente, în cazul în care se dovedește că volumul acestora este insuficient și se stochează deșeuri municipale în afara lor.

(5) Menținerea în stare salubră, ventilarea, deratizarea, dezinfecția și dezinsecția punctelor de colectare revin persoanelor fizice și/sau juridice în cazul în care acestea se află în spații aparținând utilizatorului ori operatorului în cazul când acestea sunt amplasate pe domeniul public.

(6) Pentru asociațiile de locatari/proprietari, condominii, gospodării individuale, care nu dispun de spațiile interioare de colectare a deșeurilor se vor amenaja puncte de colectare exterioare dotate cu recipiente pentru colectarea separată a deșeurilor. Aceste puncte vor fi amenajate conform prevederilor din strategia locală de dezvoltare a serviciului și amplasate în locuri care să permită accesul ușor al autovehiculelor de colectare. Stabilirea locului de amplasare a punctelor de colectare se va face astfel încât distanța până la ferestrele spațiilor cu destinație de locuință să fie mai mare de 10 m.

(7) Platformele spațiilor necesare colectării deșeurilor care se vor realiza prin grija autorităților administrației publice locale vor fi în mod obligatoriu betonate sau asfaltate, în mediul urban, și în cazul în care nu sunt asigurate condiții de scurgere a apei provenite din exfiltrații ori a celei meteorice, vor fi prevăzute cu rigole de preluare, racordate la rețeaua de canalizare.

(8) Operatorul va urmări starea de etanșeitate a recipientelor de colectare urmând a le înlocui imediat pe cele care s-au deteriorat.

(1) În funcție de sistemul de colectare separată adoptat prin strategia de dezvoltare a serviciului public de salubrizare a localităților, colectarea în containere și recipiente a deșeurilor menajere și similare se realizează astfel:

a) deșeurile reziduale se colectează în recipiente de culoare gri/negru și sunt de tip:

1. resturi de carne și pește, gătite sau proaspete;

2. resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frișcă);

3. ouă întregi;

4. grăsimi animale și uleiuri vegetale (în cazul în care nu se colectează separat);

5. excremente ale animalelor de companie;

6. scutece/tampoane;

7. cenușă de la sobe (dacă se ard și cărbuni);

8. resturi vegetale din curte tratate cu pesticide;

9. lemn tratat sau vopsit;

10. conținutul sacului de la aspirator;

11. mucuri de țigări;

12. veselă din porțelan/sticlă spartă, geamuri sparte.

b) deșeurile biodegradabile se colectează în recipiente de culoare maro și sunt de tip:

1. resturi de fructe și de legume proaspete sau gătite;

2. resturi de pâine și cereale;

3. zaț de cafea/resturi de ceai;

4. păr și blană;

5. haine vechi din fibre naturale (lână, bumbac, mătase) mărunțite;

6. coji de ouă;

7. coji de nucă;

8. cenușă de la sobe (când se arde numai lemn);

9. rumeguș, fân și paie;

10. resturi vegetale din curte (frunze, crengi și nuiele mărunțite, flori);

11. plante de casă;

12. bucăți de lemn mărunțit;

13. ziare, hârtie, carton mărunțite, umede și murdare.

c) deșeurile reciclabile de tip hârtie și carton, curate și mărunțite, se colectează în recipiente de culoare albastră;

d) deșeurile reciclabile din material de tip plastic și metal se colectează în recipiente de culoare galbenă;

e) deșeurile reciclabile din material de tip sticlă albă/colorată se colectează, pe culori, în recipiente de culoare alb/verde, nefiind permis amestecul sticlei cu deșeuri din materiale de tip porțelan/ceramică.

(1) După colectare, deșeurile menajere și deșeurile similare vor fi supuse procesului de sortare/tratare.

(2) Este interzisă depozitarea deșeurilor biodegradabile și a deșeurilor reciclabile colectate separat.

(1) Colectarea deșeurilor "din poartă în poartă" se realizează cu următoarele frecvențe de colectare:

a) pentru deșeurile reciclabile uscate, o dată la două săptămâni;

b) pentru deșeurile biodegradabile și reziduale, o dată pe săptămână.

(2) Colectarea din punctele de colectare se realizează cu următoarele frecvențe de colectare:

a) pentru deșeurile reciclabile uscate, o dată la 3 zile;

b) pentru deșeurile biodegradabile și reziduale:

1. zilnic, în perioada 1 aprilie-30 septembrie, în zona centrală, de la sectorul alimentar, hoteluri, piețe, spitale, grădinițe și creșe și o dată la două zile în celelalte cazuri;

2. o dată la cel mult 3 zile, în perioada 1 octombrie 31 martie.

(1) Colectarea deșeurilor menajere și similare se poate face în următoarele moduri:

a) colectarea în containere/recipiente închise;

b) colectarea prin schimb de recipiente;

c) colectare realizată prin selectare în saci/pungi de plastic asigurați de operator;

d) alte sisteme care îndeplinesc condițiile impuse prin normele igienico-sanitare și de protecție a mediului.

(2) Colectarea deșeurilor municipale se efectuează folosindu-se doar autovehicule special echipate pentru transportul acestora.

(3) Vehiculele vor fi încărcate astfel încât deșeurile să nu fie vizibile și să nu existe posibilitatea împrăștierii lor pe calea publică. Fiecărui vehicul і se va asigura personalul necesar pentru executarea operațiunilor specifice, în condiții de siguranță și de eficiență.

(4) Încărcarea deșeurilor municipale în autovehiculele transportatoare se face direct din recipiente. Este interzisă descărcarea recipientelor pe sol în vederea încărcării acestora în autovehicule.

(5) Personalul care efectuează colectarea este obligat să manevreze recipientele astfel încât să nu se producă praf, zgomot sau să se răspândească deșeuri în afara autovehiculelor de transport. După golire, recipientele vor fi așezate în locul de unde au fost ridicate.

(6) În cazul deteriorării unor recipiente, pungi/saci de plastic și al împrăștierii accidentale a deșeurilor în timpul operațiunii de golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga cantitate de deșeuri în autovehicul, astfel încât locul să rămână curat, fiind dotat corespunzător pentru această activitate.

(7) Personalul care execută colectarea este obligat să încarce în autovehicule întreaga cantitate de deșeuri existente la punctele de colectare, lăsând locul curat și măturat chiar dacă există deșeuri municipale amplasate lângă containerele de colectare.

(8) În cazul în care în/lângă recipientele sau containerele de colectare sunt depozitate și deșeuri din construcții, acestea vor fi colectate separat, după caz, înștiințând în scris utilizatorul despre acest fapt, precum și despre suma suplimentară pe care trebuie s-o plătească pentru colectarea acelor deșeuri.

Operatorul are obligația să colecteze toate anvelopele abandonate pe domeniul public, inclusiv cele de la punctele de colectare a deșeurilor municipale, și să le predea persoanelor juridice care desfășoară activitatea de colectare a anvelopelor uzate sau celor care preiau responsabilitatea gestionării anvelopelor uzate de la persoanele juridice care introduc pe piață anvelope noi și/ori anvelope uzate destinate reutilizării, dacă acesta nu este autorizat pentru această activitate în condițiile legii.

Colectarea deșeurilor menajere periculoase se realizează cu mașini specializate pentru colectarea și transportul deșeurilor periculoase. Colectarea se va realiza după un program stabilit la începutul anului în puncte fixe. Atât programul de colectare, cât și punctele de staționare a mașinii vor fi comunicate cetățenilor din fiecare unitate administrativ-teritorială la începutul fiecărui an. Deșeurile periculoase menajere colectate vor fi transportate și stocate temporar în spațiile special amenajate în acest scop. Preluarea, stocarea temporară, precum și tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase menajere se realizează în condițiile legii.

Deșeurile rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinete medicale amplasate în condominii au același regim cu cel al deșeurilor rezultate din activitatea medicală, conform reglementărilor legale specifice. Persoanele care își administrează singure tratamente injectabile la domiciliu și cadrele medicale care aplică tratamente la domiciliu sunt obligate să colecteze deșeurile rezultate în recipiente cu pereți rezistenți (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiată unitate de asistență medicală publică, care are obligația de a le primi. Cabinetele medicale vor respecta legislația specifică în domeniu. Se interzice colectarea deșeurilor rezultate din îngrijiri medicale în containerele de colectare a deșeurilor municipale.

(1) În cazul unităților sanitare și veterinare, operatorii de salubrizare sunt responsabili numai pentru colectarea deșeurilor similare celor menajere. Este interzisă amestecarea cu deșeurile similare sau predarea către operatorii de salubrizare, dacă aceștia nu sunt autorizați, a următoarelor categorii de deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare și din activități veterinare și/ori cercetări conexe:

a) obiecte ascuțite;

b) fragmente și organe umane, inclusiv recipiente de sânge și sânge conservat;

c) deșeuri a căror colectare și eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor;

d) substanțe chimice periculoase și nepericuloase;

e) medicamente citotoxice și citostatice;

f) alte tipuri de medicamente;

g) deșeurile de amalgam de la tratamentele stomatologice.

(2) Colectarea și stocarea deșeurilor prevăzute la alin. (1) se realizează în condițiile reglementate de legislația specifică, aplicabilă deșeurilor medicale. Colectarea, transportul și eliminarea acestor tipuri de deșeuri se realizează de către operatori economici autorizați în condițiile legii.

(1) Deșeurile voluminoase constau în deșeuri solide de dimensiuni mari, precum mobilier, covoare, saltele, obiecte mari de folosință îndelungată, altele decât deșeurile de echipamente electrice și electronice, care nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de colectare a deșeurilor municipale.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a organiza colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice și operatori economici.

(3) Deșeurile voluminoase provenite de la deținătorii de deșeuri vor fi colectate periodic de către operatorul de salubrizare, conform unui program întocmit și aprobat de autoritatea administrației publice locale.

(4) Colectarea se va realiza separat, pe categorii de deșeuri, prin stabilirea zilelor și intervalului orar de așa natură încât deținătorii de deșeuri voluminoase să poată preda aceste deșeuri, iar operatorul serviciului de salubrizare să poată asigura colectarea și transportul periodic al deșeurilor voluminoase spre instalațiile de tratare.

(5) Deșeurile voluminoase vor fi transportate de deținătorul acestora în vederea preluării de către operatorul de salubrizare, în locurile stabilite de autoritatea locală și amenajate în acest scop și unde există căi de acces pentru mijloacele de transport. Dacă acest lucru nu este realizabil, din cauza spațiului limitat, deșeurile vor fi aduse de deținător în alte locuri special stabilite de autoritatea administrației publice locale sau direct la mijlocul de transport în locul/la data/ora stabilite, astfel încât să nu fie incomodată circulația rutieră.

(6) Colectarea deșeurilor voluminoase se poate face și direct de la deținătorul acestora, în urma solicitării adresate către operatorul de salubrizare, cu specificarea caracteristicelor și cantităților acestora. În această situație, operatorul de salubrizare poate să stabilească o altă dată și oră decât cea aprobată de autoritatea administrației publice locale, în cadrul programelor de colectare a deșeurilor voluminoase, dacă operația de colectare, prin corelarea volumului deșeurilor preluate și capacitatea de transport afectată, se justifică din punct de vedere economic.

(7) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidență a gestionării deșeurilor voluminoase din care să rezulte:

a) data în care s-a realizat colectarea, transportul și depozitarea la instalația de tratare;

b) punctele de colectare de unde s-a făcut colectarea;

c) cantitățile totale preluate de la populație, persoane juridice de drept public și privat;

d) cantitățile de deșeuri rezultate în urma tratării, pe sortimente;

e) cantitățile ce urmează a fi transportate la depozitul de deșeuri.

(1) Transportul deșeurilor, în funcție de tipul acestora, se realizează numai de operatorul serviciului de salubrizare care trebuie să utilizeze autovehicule destinate acestui scop, acoperite și prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de colectare, care să nu permită împrăștierea deșeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportului.

(2) Starea tehnică a autovehiculelor trebuie să fie corespunzătoare circulației pe drumurile publice și să prezinte o bună etanșeitate a benelor de încărcare, fără scurgeri de levigat sau alte lichide.

(3) Autovehiculele care transportă deșeuri municipale trebuie să aibă un aspect îngrijit și să fie personalizate cu sigla operatorului.

(4) Autovehiculele trebuie să aibă dimensiunile adaptate la condițiile de drum, structura localităților și structura arhitecturală a diferitelor clădiri, dotarea tehnică necesară pentru intervenție în cazul unor accidente sau defecțiuni apărute în timpul transportării deșeurilor.

(5) Personalul operativ care deservește mijloacele auto trebuie să fie instruit pentru efectuarea transportului în condiții de siguranță, să dețină toate documentele de însoțire și să nu abandoneze deșeurile pe traseu.

(6) Pentru deplasare se vor folosi traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sănătatea populației și a mediului, care au fost aprobate de autoritățile administrației publice locale. Pentru minimizarea distanțelor de transport se vor utiliza stațiile de transfer.

(7) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, stabilesc arterele și intervalul orar de colectare a deșeurilor municipale, preferabil între orele 22:00-6:00, pe arterele cu iluminat public corespunzător, în funcție de trafic și de posibilitățile de acces ale operatorului la spațiile de colectare.

(8) Pentru fluidizarea traficului, reducerea costurilor și utilizarea eficientă a parcului de autovehicule, autoritățile administrației publice locale vor analiza oportunitatea colectării deșeurilor municipale exclusiv în intervalul orar 22:00-6:00 de la operatorii economici și instituțiile publice care dispun de spații de colectare.

(9) Vehiculele vor fi întreținute astfel încât să corespundă scopului propus, benele și containerele vor fi spălate la cel mult două zile și vor fi dezinfectate săptămânal în interior și la exterior, conform normelor tehnice precizate de producător sau în actele normative în vigoare, numai în spațiile care sunt dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate provenite din spălare, separat de sistemul de canalizare al localității. Apele uzate provenite din spălatul autovehiculelor vor fi transportate la stația de epurare a apelor uzate a localității, dacă nu există stație de epurare proprie.

(1) În situația în care, ca urmare a execuției unor lucrări planificate la infrastructura tehnico-edilitară, este împiedicată utilizarea punctelor de colectare stabilite și/sau accesul autovehiculelor destinate transportului deșeurilor municipale și/sau al oricărui alt tip de deșeu, operatorul, pe baza notificării transmise de autoritatea administrației publice locale, trebuie să anunțe utilizatorii cu cel puțin 5 zile înainte despre situația intervenită, durata acesteia, punctele de colectare care se utilizează temporar în această perioadă și programul de colectare.

(2) Pe toată această perioadă operatorul are obligația să doteze punctele de colectare care urmează a fi folosite temporar de utilizatorii afectați cu recipiente suficiente și să reducă intervalul între două colectări succesive, dacă este cazul.

(3) În cazul apariției unor intemperii ce au ca efect întreruperea serviciului sau diminuarea cantităților contractate de la utilizatori, operatorul are obligația să anunțe această situație și să factureze numai cantitățile sau serviciile efectiv realizate.

Operatorii economici producători de deșeuri, precum și operatorii economici specializați în conceperea și proiectarea activităților tehnologice ce pot genera deșeuri au următoarele obligații:

a) să adopte, încă de la faza de concepție și proiectare a unui produs, soluțiile și tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deșeurilor;

b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităților de deșeuri rezultate din activitățile existente;

c) să nu amestece deșeurile periculoase cu deșeuri nepericuloase;

d) să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deșeuri în mediu;

e) să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deșeurilor să se facă în condiții de respectare a reglementărilor privind protecția populației, a mediului și a prezentului regulament-cadru;

f) să nu abandoneze deșeurile și să nu le depoziteze în locuri neautorizate;

g) să separe deșeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora.

Operatorii care prestează activitatea de colectare și transport al deșeurilor municipale au și următoarele obligații:

a) să dețină toate documentele necesare de însoțire a deșeurilor transportate, din care să rezulte proveniența deșeurilor/locul de încărcare, tipurile de deșeuri transportate, locul de destinație și, după caz, cantitatea de deșeuri transportate și codificarea acestora conform legii;

b) să folosească traseele cele mai scurte și/sau cu cel mai redus risc pentru sănătatea populației și a mediului și care au fost aprobate de autoritățile administrației publice locale;

c) să nu abandoneze deșeuri pe traseu și să le ridice în totalitate pe cele ale utilizatorilor sau cele existente pe traseul de colectare și transport, cu excepția celor periculoase care nu sunt înglobate în deșeurile municipale;

d) să informeze populația privind colectarea separată a deșeurilor, precum și modalitățile de prevenire a generării deșeurilor. Informarea și conștientizarea populației se va realiza prin campanii de informare și conștientizare, prin distribuția de pliante, broșuri, afișe, prin activități educative, prin clipuri publicitare la radio și televiziune.

Deșeurile din construcții provenite de la populație sunt deșeuri solide generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor proprietate individuală. În mod uzual, aceste deșeuri conțin beton, ceramică, cărămizi, țigle, materiale pe bază de ghips, lemn, sticlă, materiale plastice, metale, materiale de izolație și altele asemenea.

(1) Deșeurile din construcții provenite de la populație se colectează prin grija deținătorului și sunt transportate de către operator în baza unui contract de prestări servicii la instalațiile de concasare/sortare/valorificare sau la depozitele conforme, dacă acestea nu pot fi valorificate.

(2) Colectarea deșeurilor din construcții se realizează numai în containere standardizate acoperite, fiind interzisă abandonarea/deversarea acestor deșeuri în recipientele sau containerele în care se depun deșeurile municipale.

(3) Transportul deșeurilor din construcții provenite de la populație se realizează în containerele în care s-a realizat colectarea sau în mijloace de transport prevăzute cu sistem de acoperire a încărcăturii, pentru a nu avea loc degajarea prafului sau împrăștierea acestora în timpul transportului.

(4) În cazul deșeurilor din construcții prin a căror manipulare se degajă praf se vor lua măsurile necesare de umectare, astfel încât cantitatea de praf degajată în aer să fie sub concentrația admisă.

Eliminarea deșeurilor se face la depozitele conforme, în sectoarele stabilite pentru depozitarea deșeurilor din construcții și demolări, cu respectarea condițiilor impuse de tehnologia de depozitare controlată.

(1) Deșeurile rezultate din construcții, care conțin azbest, nu se amestecă cu celelalte deșeuri și vor fi colectate separat, în așa fel încât să nu se degajeze fibre din material;

personalul care realizează această operație va purta echipament de protecție, special, pentru lucrul cu azbestul.

(2) Containerele în care se colectează deșeurile periculoase din construcții trebuie să fie prevăzute cu semne convenționale distinctive utilizate pentru avertizare în cazul substanțelor otrăvitoare si să fie inscripționate cu avertizarea "PERICOL DE MOARTE".

Este interzisă abandonarea și depozitarea deșeurilor din construcții și demolări pe domeniul public sau privat al autorității administrației publice locale.

(1) Indiferent de natura deșeurilor, acestea vor fi supuse unui proces de prelucrare, neutralizare și valorificare materială și energetică.

(2) Operatorii trebuie să își organizeze activitatea astfel încât să se asigure un grad cât mai mare de valorificare a deșeurilor.

(3) Metodele și tehnologiile de valorificare a deșeurilor trebuie să respecte legislația în vigoare și să fie în concordanță cu planurile de gestionare a deșeurilor la nivel național, regional, județean și al municipiului București, după caz.

(1) Deșeurile biodegradabile colectate separat, inclusiv cele preponderent vegetale provenite din parcuri, grădini, curți și alte spații verzi sunt transportate la stația de compostare pentru obținerea de compost, care trebuie să îndeplinească condițiile de calitate pentru utilizarea sa în agricultură.

(2) Gazele de fermentare și apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează și se dirijează spre instalații adecvate de tratare și neutralizare.

În cazul gospodăriilor individuale din mediul rural și al celor din zonele periferice ale localităților din mediul urban se pot amenaja instalații proprii de neutralizare prin compostare în amenajări proprii, care nu poluează mediul și nu produc disconfort, amplasate la cel puțin 10 m de locuințe, în incinta gospodăriei.

Instalațiile de incinerare a deșeurilor vor trebui să aibă autorizații de funcționare conform legislației în vigoare, asigurându-se monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosferă.

(1) În vederea predării deșeurilor municipale și a celor asimilabile acestora la instalațiile de incinerare în vederea neutralizării, operatorul trebuie să întocmească documentația necesară acceptării acestora în vederea tratării termice, în conformitate cu actele normative în vigoare.

(2) Operatorul trebuie să determine masa fiecărei categorii de deșeuri, conform clasificării prevăzute în actele normative în vigoare, înainte să se accepte recepția deșeurilor în instalația de incinerare sau de coincinerare.

(3) Trebuie cunoscute:

a) compoziția fizică și, în măsura posibilului, compoziția chimică a deșeurilor;

b) toate celelalte informații care permit să se aprecieze dacă sunt apte să suporte tratamentul de incinerare;

c) riscurile inerente deșeurilor, substanțele cu care ele nu pot fi amestecate și măsurile de precauție ce trebuie luate în momentul manipulării lor.

Operatorul va defini în procedurile operaționale proprii modul de prelucrare, neutralizare și valorificare materială și/sau energetică a deșeurilor, astfel încât cantitatea de deșeuri depozitate să fie minimă.

În vederea optimizării costurilor de transport se vor utiliza stații de transfer al deșeurilor, cu sau fără sistem de compactare.

Proiectarea și construirea stațiilor de transfer se realizează în concordanța cu cerințele din planurile de gestionare a deșeurilor, inclusiv al municipiului București.

Operarea stațiilor de transfer se va realiza de către operatori numai după obținerea avizelor și autorizațiilor solicitate prin actele normative în vigoare.

Operatorii vor asigura transferul din stațiile de transfer către instalațiile de tratare a deșeurilor municipale colectate separat, fără amestecarea acestora.

Transportul deșeurilor din zona de colectare la stația de transfer se va face numai de către operatori licențiați de A.N.R.S.C. pentru activitatea de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale.

Stocarea temporară în stațiile de transfer a deșeurilor biodegradabile se face pentru maximum 24 ore.

(1) Deșeurile de hârtie și carton, de plastic și metal colectate separat de la toți producătorii de deșeuri pe teritoriul unității administrative-teritoriale se transportă către stația de sortare numai de către operatorii licențiați A.N.R.S.C. care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autoritățile administrației publice locale/asociația de dezvoltare intercomunitară sau, în cazul gestiunii directe, au hotărâre de dare în administrare a acestei activități.

(2) Sortarea se realizează pe tipuri de materiale, în funcție de cerințele de calitate solicitate de operatorii reciclatori.

(3) În situația în care transportul deșeurilor sortate de la stația de sortare către instalațiile de tratare, inclusiv reciclare, nu face obiectul unui contract de delegare, aceste servicii se asigură de către operatorii economici care au contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu operatorul stației de sortare, în condițiile legii.

(1) Deșeurile de sticlă colectate separat de la producătorii de deșeuri vor fi transportate de către operatorii de salubrizare la spațiile de stocare temporară, special amenajate în incinta stațiilor de sortare sau a stațiilor de transfer.

(2) Operatorii stațiilor de tratare, respectiv ai stațiilor de transfer asigură predarea către operatorii reciclatori a deșeurilor de sticlă colectate separat.

Operatorii care asigură activitatea de sortare a deșeurilor au și următoarele obligații specifice:

a) să dețină spații special amenajate pentru stocarea temporară a deșeurilor ce urmează a fi sortate, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;

b) să asigure valorificarea întregii cantități de deșeuri sortate, evitând formarea de stocuri;

c) să folosească, pentru sortarea deșeurilor, tehnologii și instalații care îndeplinesc condițiile legale privind funcționarea acestora;

d) să se îngrijească de eliminarea reziduurilor rezultate din procesul de sortare a deșeurilor.

Spațiile în care se desfășoară activitatea de sortare vor trebui să îndeplinească cel puțin următoarele condiții:

a) să dispună de o platformă betonată cu o suprafață suficientă pentru primirea deșeurilor și pentru stocarea temporară, separată, a fiecărui tip de deșeu reciclabil;

b) să fie prevăzute cu cântar electronic de cântărire a autovehiculelor, cu transmisia și înregistrarea datelor la dispecer și cu verificarea metrologică în termenul de valabilitate;

c) să fie prevăzute cu un sistem de colectare a apelor uzate rezultate din apa pluvială sau din procesul tehnologic de sortare și spălare;

d) să aibă instalație de spălare și dezinfectare;

e) să fie prevăzute cu instalații de tratare a apelor uzate, conform normativelor în vigoare, sau să existe posibilitatea de transportare a acestora la stațiile de epurare a apelor uzate aparținând localității;

f) să fie prevăzute cu puncte de prelevare a probelor apelor uzate colectate;

g) să existe posibilitatea de acces în fiecare zonă de stocare, fără a exista posibilitatea de contaminare reciprocă a diferitelor tipuri de deșeuri;

h) să existe grupuri sanitare și vestiare conform normativelor în vigoare;

i) să fie dotate cu instalație de iluminat corespunzătoare care să asigure o luminanță necesară asigurării activității în orice perioadă a zilei;

j) să fie prevăzute cu instalații de detecție și de stins incendiul;

k) să fie prevăzute cu instalații de presare și balotare pentru diferite tipuri de materiale reciclabile.

(1) Operațiunile de măturat manual și mecanizat, curățare și răzuire a rigolelor, spălare, stropire și întreținere a căilor publice se realizează în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.

(2) În vederea reducerii riscului de îmbolnăvire a populației ca urmare a acțiunii patogene a microorganismelor existente în praful stradal, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, vor stabili intervalul orar de efectuare a operațiunilor de stropire, măturare și spălare a căilor publice. Intervalul orar și ordinea de prioritate vor fi alese astfel încât să se evite intervalele orare în care se produc aglomerații umane în zonele în care se efectuează aceste activități. De regulă, intervalul orar recomandat pentru efectuarea operațiunilor de stropire, măturare și spălare va fi între orele 22,00-6,00 pe arterele care au sistem de iluminat public corespunzător.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) operațiile de stropire și spălare nu se realizează în acele zile în care plouă pe toată perioada zilei.

(4) Arterele de circulație, zilele din cursul săptămânii și numărul de treceri în ziua respectivă pe/în care se execută activitatea de stropit, măturat și spălat sunt cele cuprinse în caietul de sarcini al serviciului.

(5) Măturatul se efectuează pe o lățime de minimum 2 metri de la bordură sau de la rigola centrală, astfel încât cantitatea de praf care se poate ridica în aer ca urmare a deplasării autovehiculelor sau acțiunii vântului să nu depășească concentrația de pulberi admisă prin normele în vigoare.

(6) Pentru evitarea formării prafului și pentru crearea unui climat citadin igienic, operația de măturare va fi precedată de stropirea carosabilului sau a trotuarelor cu apă, dacă praful nu este umectat ca urmare a condițiilor naturale sau dacă temperatura exterioară, în zona măturată, nu este mai mică decât cea de îngheț.

(7) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare, pe o stradă/un tronson de stradă pe care nu se întrerupe total circulația auto, operatorul de salubrizare este obligat să efectueze numai operațiile de salubrizare manuală și întreținere, pe perioada când se efectuează aceste lucrări edilitare.

(8) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare pe o stradă/un tronson de stradă pe care se întrerupe total circulația auto, operatorul de salubrizare nu va efectua operațiile de salubrizare stradală pe perioada când se efectuează aceste lucrări edilitare. Menținerea stării de salubritate a străzii/tronsonului de stradă cade în sarcina constructorului.

(9) Autoritățile administrațiilor publice locale, prin administratorii rețelelor stradale din localitate, au obligativitatea ca la predarea amplasamentului către constructor să invite și reprezentantul operatorului de salubrizare stradală care acționează pe artera ce va fi supusă lucrărilor edilitare în carosabil/trotuare.

(1) Măturatul manual se aplică pe carosabil, pe trotuare, în piețe și în hale de desfacere a produselor agroalimentare, în locuri de parcare sau pe suprafețe anexe ale spațiilor de circulație, de odihnă ori de agrement în toate cazurile în care nu se poate realiza măturatul mecanic.

(2) Din punctul de vedere al îmbrăcămintei spațiilor de circulație, de odihnă sau de agrement, măturatul se realizează pe suprafețe neîmbrăcate sau îmbrăcate cu asfalt, pavele cu rosturi bituminoase, pietre de râu, macadam.

(3) Întreținerea curățeniei străzilor în timpul zilei se efectuează pe toată durata zilei și cuprinde operațiunile de măturat stradal, al spațiilor verzi stradale, al spațiilor de agrement și odihnă, al parcărilor, precum și colectarea și îndepărtarea obiectelor aruncate pe jos sau în coșurile de gunoi și în scrumiere, în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.

(4) Operațiunea de măturat mecanizat se efectuează pe toată perioada anului, cu excepția perioadei în care se efectuează curățatul zăpezii sau în care temperatura exterioară este sub cea de îngheț.

(5) Colectarea reziduurilor stradale rezultate din activitatea de măturat manual se va face în recipiente acoperite, amplasate în condiții salubre, în spații special amenajate, și se vor transporta cu mijloace de transport adecvate.

(6) Se interzice depozitarea temporară a reziduurilor stradale, între momentul colectării și cel al transportului, direct pe sol sau în saci depuși pe trotuare, scuaruri, spații verzi ori altele asemenea.

(7) Deșeurile reziduurile stradale rezultate din activitatea de măturat, dacă nu au fost amestecate cu deșeurile municipale, pot fi transportate direct la depozitul de deșeuri, fără a fi necesară efectuarea operației de sortare.

(1) Perioada de realizare a stropitului este, de regulă, de la 1 aprilie până la 1 octombrie, perioadă ce poate fi modificată de autoritatea administrației publice locale sau de asociația de dezvoltare intercomunitară, în funcție de condițiile meteorologice concrete.

(2) Este interzisă efectuarea operațiilor de stropire și spălare în perioada în care, conform prognozei meteorologice, este posibilă formarea poleiului.

(3) La executarea operației de stropire se va avea în vedere să nu fie afectați pietonii, autovehiculele, vitrinele, mobilierul stradal, panourile publicitare din zona în care acționează utilajul ce realizează operațiunea.

(1) Operațiunea de spălare se execută atât pe partea carosabilă, cât și pe trotuare, după terminarea operației de măturare și curățare a rigolelor.

(2) Spălatul se realizează cu jet de apă cu presiune ridicată, fiind interzis spălatul cu furtunul racordat la hidranții stradali sau la autocisternele care nu sunt prevăzute cu instalațiile necesare să realizeze presiunea prescrisă.

(3) Operațiunea de spălare se execută în tot timpul anului, în funcție de condițiile meteorologice concrete și la o temperatură exterioară de cel puțin 7°C.

(4) Este interzisă operația de spălare sau stropire în anotimpul călduros, în intervalul orar 13,00-17,00, dacă indicele de confort termic depășește pragul valoric de 75 de unități.

(5) Pentru asigurarea condițiilor prevăzute la alin. (4) și pentru planificarea operațiilor de stropire și spălare, operatorii de salubrizare vor întreprinde toate măsurile necesare ca în perioada de vară să cunoască valoarea indicelui de confort la ora 12,00 și prognoza pentru perioada imediat următoare de două zile de la Administrația Națională de Meteorologie.

(6) Operatorul are obligația să anunțe autoritatea â administrației publice locale sau asociația de dezvoltare intercomunitară, după caz, despre toate situațiile în care este împiedicată realizarea operațiilor de spălare, stropire sau măturare.

(7) Curățatul rigolelor se realizează anterior sau concomitent cu operația de măturare. Răzuirea rigolelor de pământ se realizează cu frecvența stabilită în caietul de sarcini, dar nu mai puțin de o dată pe lună.

(8) Lățimea medie pe care se aplică curățarea rigolelor este de 0,75 m, măsurată de la bordură spre axul median al străzii.

(1) Pentru realizarea operațiunii de stropire sau spălare se utilizează numai apă industrială luată din punctele indicate de operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare al localității sau din apele de suprafață sau de adâncime, cu aprobarea autorității administrației publice locale, pe baza avizului sanitar.

(2) În cazul în care din considerente tehnico-economice nu se poate utiliza apa industrială, se poate folosi și apă prelevată de la hidranții stradali, cu acordul operatorului serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(3) În toate situațiile, alimentarea cu apă industrială sau potabilă se realizează pe baza unui contract încheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(4) Substanțele utilizate în procesul de spălare trebuie să fie aprobate de autoritatea administrației publice locale.

(1) Operatorul care prestează activitatea de curățare și de transport al zăpezii își va organiza sistemul de informare și control asupra stării drumurilor, precum și a modului de pregătire și acționare pe timp de iarnă.

(2) Pentru asigurarea circulației rutiere și pietonale în condiții de siguranță în timpul iernii, operatorul va întocmi anual un program comun de acțiune cu autoritățile administrației publice locale, până la 1 octombrie, pentru acțiunile necesare privind deszăpezirea, prevenirea și combaterea poleiului, care va cuprinde măsuri:

a) pregătitoare;

b) de prevenire a înzăpezirii și măsuri de deszăpezire;

c) de prevenire și combatere a poleiului.

Autoritatea administrației publice locale, împreună cu operatorul, va lua măsurile de organizare a intervențiilor pe timp de iarnă, care constau în:

a) stabilirea nivelurilor de prioritate de intervenție pe străzile din cadrul localității și dotarea necesară deszăpezirii pe timp de iarnă;

b) organizarea unităților operative de acțiune;

c) întocmirea programului de pregătire și acțiune operativă în timpul iernii.

La nivelul unităților administrativ-teritoriale se va întocmi anual, până la data de 1 noiembrie, programul de pregătire și acțiune operativă în timpul iernii, care va cuprinde cel puțin:

a) centralizatorul materialelor antiderapante, al carburanților și lubrifianților;

b) centralizatorul utilajelor și mijloacelor de deszăpezire, combatere polei și încărcare a zăpezii;

c) lista străzilor și a tronsoanelor de străzi pe care se va acționa;

d) lista străzilor și a tronsoanelor de străzi pe care se va acționa cu prioritate;

e) lista străzilor pe care se află obiective sociale (creșe, grădinițe, cămine de bătrâni, stații de salvare, spitale, unități de învățământ);

f) lista mijloacelor de comunicare;

g) lista persoanelor responsabile de îndeplinirea programului, cu adresa și numerele de telefon de la serviciu și de acasă;

h) lista mobilierului stradal, cu precizarea localizării capacelor căminelor de canalizare și a gurilor de scurgere;

i) lista stațiilor și refugiilor de transport în comun;

j) lista locațiilor de depozitare a zăpezii;

k) dispunerea spațiilor pentru adunarea și odihna personalului.

Operațiunile de curățare și transport al zăpezii și de acționare cu materiale antiderapante se realizează obligatoriu pe străzile sau tronsoanele de străzi în pantă, poduri, pe străzile sau tronsoanele de străzi situate de-a lungul lacurilor și al cursurilor de apă.

(1) Îndepărtarea zăpezii se va realiza atât manual, cât și mecanizat, în funcție de condițiile specifice din teren.

(2) Îndepărtarea zăpezii manual se efectuează atât ziua, cât și noaptea, în funcție de necesități, cu respectarea instrucțiunilor de securitate și sănătate a muncii.

(3) Operatorii serviciului de salubrizare vor avea convenții încheiate cu Administrația Națională de Meteorologie, pentru a cunoaște zilnic prognoza pentru următoarele 3 zile privind evoluția temperaturii nocturne și diurne și a cantităților de precipitații sub formă de zăpadă.

(4) În funcție de prognoza meteorologică primită, operatorul va acționa preventiv pentru preîntâmpinarea depunerii stratului de zăpadă și a formării poleiului.

(1) În cazul depunerii stratului de zăpadă și formării gheții, arterele de circulație a mijloacelor de transport în comun, spațiile destinate traversării pietonale a străzilor, trotuarele din dreptul stațiilor mijloacelor de transport în comun, respectiv refugiile de pietoni ale stațiilor de tramvai, căile de acces la instituțiile publice, stațiile de metrou și unitățile de alimentație publică trebuie să fie practicabile în termen de maximum 4 ore de la încetarea ninsorii.

(2) În cazul unor ninsori abundente sau care au o durată de timp mai mare de 12 ore se va interveni cu utilajele de deszăpezire pentru degajarea cu prioritate a străzilor pe care circulă mijloacele de transport în comun.

(3) Acțiunea de deszăpezire trebuie să continue până la degajarea tuturor străzilor și aleilor din cadrul localității.

(4) Odată cu îndepărtarea zăpezii de pe drumul public se vor degaja atât rigolele, cât și gurile de scurgere, astfel încât în urma topirii zăpezii apa rezultată să se scurgă în sistemul de canalizare.

(1) Evidența activității privind combaterea poleiului și deszăpezirii străzilor din localitate pe timp de iarnă se va ține de către operator într-un registru special întocmit pentru această activitate și denumit "jurnal de activitate pe timp de iarnă".

(2) Jurnalul de activitate pe timp de iarnă, semnat de reprezentantul împuternicit al autorității administrației publice locale sau al asociației de dezvoltare intercomunitară, după caz, constituie documentul primar de bază pentru verificarea activității și decontarea lucrărilor efectuate.

(3) În cadrul jurnalului se vor trece cel puțin următoarele:

a) numele și prenumele dispecerului;

b) data și ora de începere a acțiunii pe fiecare utilaj/echipă în parte;

c) data și ora de terminare a acțiunii pe fiecare utilaj/echipă în parte;

d) străzile pe care s-a acționat;

e) activitatea prestată;

f) forța de muncă utilizată;

g) utilajele/echipele care au acționat;

h) materialele utilizate și cantitatea acestora;

i) temperatura exterioară;

j) condițiile hidrometeorologice;

k) grosimea stratului de zăpadă conform datelor primite de la Administrația Națională de Meteorologie;

l) semnătura dispecerului;

m) semnătura reprezentantului împuternicit al beneficiarului.

(4) Evidența se va ține pe schimburi, separat pentru acțiunea cu utilaje și separat pentru acțiunea cu forțe umane.

(1) Autoritățile administrației publice locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, trebuie să stabilească locurile de depozitare sau de descărcare a zăpezii care a rezultat în urma îndepărtării acesteia de pe străzile pe care s-a acționat manual sau mecanizat.

(2) Locurile de depozitare vor fi amenajate astfel încât:

a) să nu permită infiltrarea apei rezultate din topire în sol;

b) suprafața depozitului să fie suficient de mare pentru a permite depozitarea întregii cantități de zăpadă provenite din aria de deservire aferentă;

c) dimensionarea să se realizeze pentru 50% din cantitatea medie multianuală de zăpadă, comunicată de Administrația Națională de Meteorologie pentru localitatea respectivă, căzută pe suprafața pentru care se realizează operația de deszăpezire, corelată cu unghiul taluzului natural pentru zăpada depozitată;

d) să fie prevăzute cu sistem de colectare a apei provenite din topire și de deversare a acesteia numai în rețeaua de canalizare a localității, în punctele avizate de operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(3) Zăpada rezultată din activitatea de deszăpezire poate fi descărcată în căminele de canalizare avizate în prealabil de operatorul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

(4) Se interzice depozitarea zăpezii pe trotuare, în intersecții, pe spații verzi sau virane.

(5) Încărcarea, transportul, descărcarea și depozitarea zăpezii și a gheții acesteia trebuie să se realizeze în maximum 12 ore de la terminarea activității de deszăpezire.

(6) Consiliile locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, pot stabili și alte intervale de timp în operatorul trebuie să asigure deszăpezirea, în funcție de importanța străzilor, abundența cantității de zăpadă, dotarea cu mijloace tehnice și umane etc., dar nu mai mult de 24 de ore.

(7) Transportul, depozitarea și descărcarea zăpezii și a gheții formate pe carosabil se realizează concomitent cu operația de deszăpezire.

Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară vor lua măsuri pentru prevenirea și combaterea poleiului și înzăpezirii străzilor din cadrul localității/localităților, pe toată perioada iernii, și de apărare a lor împotriva degradării, în perioada de dezgheț.

(1) Împrăștierea substanțelor chimice, în cazul în care prognoza meteorologică sau mijloacele de detectare locală indică posibilitatea apariției poleiului, a gheții și în perioada în care se înregistrează variații de temperatură care conduc la topirea zăpezii/gheții urmată în perioada imediat următoare de îngheț, se realizează în maximum 3 ore de la avertizare.

(2) Combaterea poleiului se face utilizând atât materiale antiderapante, cât și fondanți chimici în amestecuri omogene, iar împrăștierea acestora se realizează cât mai uniform pe suprafața părții carosabile.

(3) Utilizarea clorurii de sodiu numai în amestec cu inhibitori de coroziune se utilizează în cazul în care temperatura nu scade sub -10°C. Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau alte substanțe chimice care au un grad de coroziune redusă.

(4) Utilizarea clorurii de sodiu fără ca aceasta să fie amestecată cu inhibitori de coroziune sau împreună cu nisip sau alte materiale care prin acțiunea de împrăștiere pot produce deteriorări prin acțiunea abrazivă ori prin lovire și/sau înfundare a canalizării stradale este interzisă.

(5) Substanțele utilizate pentru prevenirea depunerii zăpezii, împotriva înghețului și pentru combaterea formării poleiului vor fi aprobate de autoritatea administrației publice locale sau asociația de dezvoltare intercomunitară.

Autoritățile administrației publice locale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară sau operatorul au obligația să anunțe prin posturile de radio locale starea străzilor, locurile în care traficul este îngreunat ca urmare a lucrărilor de curățare și transport al zăpezii, străzile pe care s-a format poleiul, precum și orice alte informații legate de activitatea de deszăpezire sau de combatere a poleiului, necesare asigurării unei circulații în siguranță a pietonilor, a mijloacelor de transport în comun, a autovehiculelor care asigură aprovizionarea și a celorlalte autovehicule.

Consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, Consiliul General al Municipiului București sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale găsite pe aria administrativ-teritorială a localității, prin unități de ecarisaj autorizate, conform legislației în vigoare.

(1) Operatorul serviciului de salubrizare are obligația de a colecta cadavrele de animale de pe domeniul public și să le predea unității de ecarisaj care este abilitată pentru neutralizarea deșeurilor de origine animală, în aria administrativ-teritorială a localității, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Cadavrele de animale de pe domeniul public se transportă de către operator în mijloace auto special destinate și amenajate în acest scop care îndeplinesc condițiile impuse de legislația în vigoare.

Cadavrele de animale de pe domeniul public vor fi ridicate în termen de maximum două ore de la semnalarea existenței acestora de către populație, reprezentanți ai operatorilor economici sau instituțiilor publice, inclusiv în cazul autosesizării ca urmare a activității curente de salubrizare.

Autovehiculele și containerele destinate transportului cadavrelor de animale de pe domeniul public trebuie dezinfectate după fiecare transport în parte în locurile special amenajate pentru această operație.

Personalul trebuie să utilizeze echipament de protecție și să fie dotat cu mijloace corespunzătoare astfel încât să nu vină în contact direct cu animalele colectate. Personalul trebuie să aibă aviz medical prin care să se confirme că sunt îndeplinite condițiile necesare, inclusiv vaccinarea, dacă este cazul, pentru prestarea acestei activități.

Se interzic abandonarea, îngroparea sau depozitarea deșeurilor de origine animală în alte condiții decât cele stabilite de legislația în vigoare.

(1) Operatorul de salubrizare are obligația să țină o evidență referitoare la deșeurile de origine animală colectate, modul de transport, precum și documente doveditoare cu privire la predarea acestor deșeuri la unitatea de ecarisaj, dacă nu realizează operația de neutralizare.

(2) În cazul în care operatorul de servicii de salubrizare realizează neutralizarea deșeurilor de origine animală provenite din gospodăriile populației, acesta trebuie să păstreze evidențele cu privire la tipul deșeurilor, cantitatea, documentele însoțitoare, modul de neutralizare, data și, după caz, șarja/lotul, precum și, pentru materiile sau produsele rezultate, destinația, transportatorul și documentele însoțitoare și trebuie să întocmească și să completeze registre în conformitate cu legislația în vigoare, inclusiv pentru animalele moarte din speciile bovine, ovine/caprine, suine sau cabaline.

(3) Toate documentele se arhivează și se păstrează conform dispozițiilor legale în vigoare.

(1) În cadrul stației de tratare mecano-biologică se primesc, în vederea tratării prin procedee mecanice și biologice, numai fracția umedă din deșeurile municipale (deșeuri reziduale colectate în amestec cu deșeuri biodegradabile). Nu sunt acceptate la tratare deșeurile reciclabile colectate separat și deșeurile periculoase.

(2) Biodeșeurile colectate separat sunt acceptate la stațiile de tratare mecano-biologică numai dacă acestea sunt dotate cu celule special amenajate pentru producerea de compost.

(1) Instalațiile de tratare mecanică se operează astfel încât să se separe mecanic componenta biodegradabilă din deșeurile municipale de materialele care nu pot fi tratate biologic sau care se descompun greu, inclusiv de metalele feroase și neferoase cu potențial de valorificare.

(2) Deșeurile reciclabile care sunt recuperate în urma procesului de separare vor fi colectate, stocate temporar și transportate spre instalațiile de valorificare.

(3) Pregătirea pentru omogenizare a componentei biodegradabile se face prin mărunțire.

Instalațiile de tratare biologică se operează astfel încât din componenta biodegradabilă să se obțină compost și/sau o fracție biostabilizată ce poate fi utilizată ca material de umplere ori transportată la depozitul conform.

Fracția biostabilizată rezultată din procesul de tratare biologică poate fi pregătită prin procedee ulterioare de tratare mecanică în combustibil alternativ cu potențial de valorificare energetică, în industria cimentului sau în cadrul incineratoarelor de deșeuri.

Biogazul rezultat din procesele de tratare biologică se captează și se dirijează spre instalații adecvate de tratare și neutralizare.

Apele uzate rezultate din procesele de tratare biologică sunt colectate și gestionate conform prevederilor din autorizațiile de gospodărire a apelor.

Pentru protecția și prevenirea poluării solului, toate suprafețele din cadrul stației de tratare mecano-biologică trebuie să fie betonate.

(1) Operatorul stației de tratare mecano-biologică are obligația de a monitoriza următorii parametri:

a) cantitatea și tipul de deșeuri intrate în stație; cantitatea de deșeuri și datele de identificare ale vehiculului vor fi notate într-un registru de evidență;

b) tipul și cantitățile de deșeuri reciclabile generate pe amplasament;

c) cantitatea și calitatea deșeurilor stabilizate din punct de vedere biologic;

d) cantitatea deșeurilor reziduale, transportate pentru eliminare la depozit.

(2) Operatorii stațiilor de tratare mecano-biologică vor defini în procedurile operaționale proprii modul de valorificare a

deșeurilor/materialelor rezultate, astfel încât cantitatea de deșeuri reziduale trimisă la depozit să fie minimă.

(1) Depozitarea deșeurilor municipale este permisă numai în depozite amenajate conform legislației și normelor tehnice în vigoare și numai după obținerea acordurilor, avizelor și autorizațiilor prevăzute de legislație.

(2) Amplasarea și înființarea unui depozit de deșeuri, precum și a altor instalații de eliminare se fac ținând seama de prevederile Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și ale Planului național de gestionare a deșeurilor, precum și de planurile de gestionare a deșeurilor la nivel regional, județean sau al municipiului București, după caz, cu luarea în considerare a oricărei modificări sau completări ulterioare.

Depozitele zonale de deșeuri trebuie să deservească cel puțin 150.000 de locuitori, la construirea acestora avându-se la bază abordarea regională a gestiunii deșeurilor.

Depozitele de deșeuri, precum și alte instalații de eliminare se înființează sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației publice ale unităților administrativ-teritoriale ori asociațiilor de dezvoltare intercomunitară. Consiliile locale, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară iau măsurile necesare pentru construirea acestor instalații numai pe terenurile aparținând domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale.

Depozitele de deșeuri și instalațiile de eliminare a deșeurilor trebuie înființate, proiectate, construite și administrate astfel încât să se realizeze condiții de împiedicare a eliminării și diseminării poluanților în mediul natural: sol, ape de suprafață, ape subterane, aer sau în mediul urban.

La înființarea depozitelor de deșeuri se va ține cont de:

a) distanțele de la perimetrul depozitului de deșeuri la zonele de locuit și de agrement, cursuri de apă, ape stătătoare și la alte zone rurale sau urbane;

b) existența unor ape subterane, de coastă sau zone naturale protejate în regiune;

c) condițiile geologice și hidrogeologice din zona respectivă;

d) riscul producerii de inundații, tasări, alunecări de teren sau avalanșe;

e) protecția naturii și a patrimoniului cultural din regiune.

La proiectarea și realizarea depozitului de deșeuri

se vor avea în vedere condițiile meteorologice, luându-se măsurile adecvate pentru:

a) controlul apei provenite din precipitații care intră pe teritoriul depozitului;

b) evitarea pătrunderii apei de suprafață și/sau a apelor subterane în deșeurile depozitate;

c) colectarea apei contaminate și a levigatului, dacă în urma unei evaluări bazate pe analizarea amplasamentului depozitului și a deșeurilor care urmează să fie depozitate se stabilește că acestea prezintă un pericol potențial pentru mediu;

d) tratarea apei contaminate și a levigatului colectat din depozit conform standardelor adecvate necesare pentru evacuarea acestora. Această prevedere nu se aplică depozitelor pentru deșeuri inerte.

La depozitare vor fi îndeplinite următoarele condiții:

a) prevederea și respectarea metodelor și tehnicilor adecvate de acoperire și asigurare a deșeurilor; acoperirea și asigurarea se fac zilnic;

b) în cursul operațiunilor de depozitare, autovehiculele de transport al deșeurilor vor circula numai pe drumurile amenajate interioare ale depozitului. Dacă accesul autovehiculelor de transport pe suprafața deșeurilor nu poate fi evitat în mod temporar, se asigură condiții de spălare și dezinfectare a exteriorului autovehiculelor la ieșirea din depozit;

c) pe perioada exploatării depozitului se aplică măsuri de combatere a insectelor și rozătoarelor prin dezinsecție și deratizare;

d) organizarea depozitului va asigura protecția sănătății populației în general, protecția sănătății personalului și protecția mediului; se acordă atenție deosebită împrejmuirii și perdelelor de protecție.

Depozitarea deșeurilor se face exclusiv în depozitele amplasate, construite, exploatate și monitorizate, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, cu modificările și completările ulterioare, și a celorlalte acte în vigoare, subsecvente acesteia.

Depozitul de deșeuri poate fi administrat numai după autorizare, conform legislației în vigoare.

Administrarea și exploatarea depozitului se realizează numai de operatori licențiați de A.N.R.S.C.

(1) Protejarea solului, a apelor subterane și a apei de suprafață pe perioada exploatării se realizează prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare a bazei rampei, iar pe perioada postînchiderii se realizează prin combinarea unei bariere geologice și cu o impermeabilizare la suprafață.

(2) Bariera geologică trebuie să aibă o capacitate de atenuare suficientă pentru a preveni riscul potențial pe care depozitul îl poate prezenta pentru sol și pentru apele subterane.

(3) Sistemul de colectare a levigatului și de etanșeizare trebuie să garanteze faptul că acumularea de levigat de la baza rampei de gunoi este menținută la nivelul minim posibil.

(1) În depozitele de deșeuri, mai ales în acelea în care fracțiunea organică este mare, se va acorda o atenție deosebită controlului asupra gazelor formate în depozit, luându-se măsurile necesare pentru a controla acumularea și migrarea gazelor generate.

(2) Gazul generat în depozit trebuie colectat pentru a fi tratat și apoi utilizat. Când gazul colectat nu poate fi utilizat pentru a produce energie, acesta trebuie ars.

(3) Operațiile de colectare, tratare și utilizare a gazelor generate în depozitele de deșeuri se efectuează astfel încât să minimizeze efectele negative sau deteriorarea mediului și riscul pentru sănătatea umană.

(1) În depozitele pentru deșeuri nepericuloase pot fi depozitate deșeurile reziduale inerte care au rezultat în urma procesului de sortare, de tratare mecano-biologică și de incinerare, precum și deșeurile pentru care tratarea nu contribuie la reducerea cantității acestora sau a pericolelor pe care le prezintă pentru sănătatea umană ori pentru mediu și nici nu pot fi valorificate.

(2) Depozitele pentru deșeuri inerte pot fi utilizate doar pentru depozitarea acestui tip de deșeuri.

(3) Depozitele pentru deșeuri nepericuloase pot fi utilizate pentru depozitarea:

a) deșeurilor municipale;

b) deșeurilor nepericuloase de orice altă origine care îndeplinesc criteriile de acceptare a deșeurilor în depozitele pentru deșeuri nepericuloase stabilite în conformitate cu prevederile prezentului regulament-cadru și a actelor normative în vigoare;

c) deșeurilor periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate etc., care se comportă în ceea ce privește levigatul în mod similar cu deșeurile nepericuloase menționate la lit. b) și care îndeplinesc condițiile de acceptare relevante stabilite în conformitate cu prezentul regulament-cadru și cu actele normative

în vigoare. Aceste deșeuri periculoase nu se depozitează în spații destinate deșeurilor nepericuloase biodegradabile.

(1) Pentru a putea fi depozitate, deșeurile trebuie să îndeplinească condițiile necesare acceptării acestora în depozitele autorizate. Condițiile de acceptare se stabilesc de operatorul care administrează depozitul, în conformitate cu dispozițiile actelor normative în vigoare.

(2) Operatorii care administrează depozitele de deșeuri trebuie să stabilească criteriile de acceptare a deșeurilor într-o anumită categorie de depozit pe baza analizei:

a) măsurilor necesare pentru protecția mediului și în special a apelor subterane și a apelor de suprafață;

b) asigurării funcționării sistemelor de protecție a mediului, în special cele de impermeabilizare și de tratare a levigatului;

c) protejării proceselor avute în vedere pentru stabilizarea deșeurilor în interiorul rampei;

d) protecției împotriva pericolelor pentru sănătatea umană.

(3) Criteriile de acceptabilitate bazate pe proprietățile deșeurilor trebuie să cuprindă:

a) cerințe referitoare la cunoașterea compoziției;

b) limitări ale conținutului în materie organică al deșeurilor;

c) cerințe sau limitări privind gradul de biodegradabilitate a deșeurilor organice;

d) limitări ale cantității de componenți specificați, posibil dăunători/periculoși;

e) limitări ale nivelului potențial și estimat al levigatului în cazul anumitor componenți, posibil dăunători/periculoși;

f) proprietăți ecotoxicologice ale deșeurilor și ale levigatului rezultat.

Cheltuielile cu deschiderea, exploatarea, precum și cele estimate pentru închidere și operațiile postînchidere și postmonitorizare pentru o perioadă de minimum 30 de ani sunt acoperite de tariful practicat de operator pentru depozitarea tipurilor de deșeuri autorizate a fi depozitate.

Pentru exploatarea depozitelor de deșeuri operatorul care asigură activitatea de administrare a depozitului trebuie să aibă documente relevante din care să rezulte:

a) categoria depozitului de deșeuri;

b) lista tipurilor definite și cantitatea totală de deșeuri autorizată spre depunere în depozitul de deșeuri;

c) gradul de pregătire a depozitului, pentru operațiile de depozitare a deșeurilor și pentru procedurile de supraveghere și control, inclusiv planurile pentru situații neprevăzute, precum și cerințele temporare pentru închidere și operațiile postînchidere;

d) obligația operatorului de a informa cel puțin trimestrial autoritățile competente cu privire la:

1. tipurile și cantitățile de deșeuri depozitate;

2. rezultatele programului de monitorizare;

3. toate rezultatele procedurilor de supraveghere din care să rezulte respectarea condițiilor impuse și modul de comportare a diferitelor deșeuri în depozite;

e) controlul de calitate al operațiilor analitice ale procedurilor de supraveghere și control și/sau al analizelor menționate obligatorii efectuate în laboratoarele de specialitate.

(1) Operatorul care asigură operarea depozitului trebuie să aibă și să întocmească o documentație specifică urmăririi stării și comportării depozitului în funcție de factorii de mediu și de deșeurile depozitate.

(2) Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calității factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate conform legii.

(3) Din punctul de vedere al deșeurilor intrate în depozit se vor consemna în rapoartele operative zilnice următoarele:

a) cantitățile de deșeuri intrate în depozit pe tipuri de deșeu;

b) compoziția deșeurilor intrate în depozit;

c) proveniența deșeurilor;

d) data și ora fiecărui transport;

e) locul de depozitare în cadrul depozitului.

(4) Operatorul care administrează depozitul trebuie să:

a) accepte introducerea în depozit numai a deșeurilor permise, menționate în autorizație, și să respecte tehnologia de depozitare aprobată de autoritatea care a avizat înființarea depozitului;

b) supravegheze permanent modul de depozitare a deșeurilor sub aspectul stabilității și etanșeității și să efectueze măsurătorile necesare stabilite în prezentul regulament-cadru și în autorizație, pentru exploatarea în condiții de siguranță a depozitului;

c) exploateze la parametrii proiectați instalațiile de depoluare cu care sunt dotate și să se doteze cu instalații pentru depoluare, acolo unde acestea lipsesc;

d) execute controlul și monitorizarea emisiilor și imisiilor de poluanți, prin laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare atestate;

e) nu permită accesul în incinta depozitului a persoanelor neautorizate.

(1) În vederea depozitării deșeurilor la depozitele autorizate, operatorul care prestează activitatea de transport a deșeurilor trebuie să aibă documentele necesare din care să reiasă că deșeurile respective pot fi acceptate pentru depozitare în conformitate cu condițiile stabilite de operatorul care administrează depozitul de deșeuri și că deșeurile respective îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite în prezentul regulament-cadru și în actele cu caracter normativ în vigoare.

(2) Se interzice amestecarea deșeurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozitare.

Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice, operatorii economici, cetățenii cu gospodării individuale și asociațiile de proprietari/locatari au obligația de a asigura executarea tratamentelor pentru combaterea artropodelor și rozătoarelor purtătoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort din spațiile pe care le dețin cu orice titlu, la frecvența prevăzută la art. 105 și 106.

(1) În vederea realizării unor tratamente eficiente de dezinsecție și deratizare, operatorul împreună cu autoritatea administrației publice locale de la nivelul unității administrativ-teritoriale întocmesc, anual, un program unitar de acțiune de combatere a vectorilor, care va cuprinde:

a) tipul de vectori supuși tratamentului;

b) perioadele de execuție;

c) obiectivele la care se aplică tratamentele.

(2) Perioada de execuție a tratamentelor se decalează de comun acord cu autoritatea administrației publice locale, în cazul în care se înregistrează condiții meteo nefavorabile.

(3) Obiectivele din programul unitar de acțiune la care se aplică tratamentele sunt:

a) spațiile deschise din domeniul public și privat al localității;

b) spațiile deschise ale persoanelor fizice și juridice;

c) spațiile comune închise ale clădirilor persoanelor fizice și persoanelor juridice (casa scării, subsol și alte asemenea);

d) căminele și canalele aferente rețelelor tehnico-edilitare.

(4) Toate persoanele fizice și juridice din unitatea administrativ-teritorială au obligația să asigure, în perioada de execuție a tratamentelor, accesul la obiectivele din programul unitar de acțiune aflate în administrarea/proprietatea acestora.

(5) Plata operațiunilor de dezinsecție și deratizare pentru tratamentele executate la obiectivele prevăzute în programul unitar de acțiune se face în baza documentelor de lucru confirmate de către:

a) reprezentanții autorității administrației publice locale pentru spațiile deschise din domeniul public și privat al unității administrativ-teritoriale;

b) reprezentanții autorității administrației publice locale pentru spațiile deschise din proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice, în cazul în care tratamentele de dezinsecție pentru combaterea țânțarilor se execută de pe aliniamentul stradal al căilor publice cu utilaje de mare capacitate generatoare de ceață rece sau caldă montate pe autovehicule;

c) persoanele fizice, reprezentanții persoanelor juridice sau reprezentanții asociații de proprietari/locatari, după caz, pentru spațiile deschise din proprietatea acestora, în cazul executării tratamentelor de dezinsecție cu aparate portabile, precum și pentru tratamentele de deratizare;

d) reprezentanții instituțiilor publice din subordinea autorităților administrației publice locale pentru spațiile comune închise ale clădirilor acestora; în cazul în care nu este posibilă prezența unui reprezentant al instituției publice documentul de lucru se confirmă de către reprezentantul autorității administrației publice locale;

e) persoanele fizice, reprezentanții persoanelor juridice sau reprezentanții asociațiilor de proprietari/locatari, pentru spațiile comune închise ale clădirilor acestora; în cazul în care nu este posibilă prezența unui reprezentant al asociației de proprietari documentul de lucru se confirmă de către reprezentantul autorității administrației publice locale;

f) reprezentanții administratorilor rețelelor tehnico-edilitare sau reprezentanții autorității administrației publice locale pentru căminele și canalele aferente rețelelor; autoritatea administrației publice locale are obligația să solicite prezența reprezentanților respectivi în vederea asigurării accesului la obiectivele supuse tratamentului.

(6) Finanțarea și decontarea cheltuielilor cu tratamentele executate la obiectivele din programul unitar de acțiune se asigură de către autoritatea administrației publice locale în baza documentelor de lucru prevăzute la alin. (5) lit. a), b), d) și f), precum și în baza documentelor de lucru confirmate de reprezentanții instituțiilor publice din subordine pentru orice alte tratamente de dezinsecție, dezinfecție și deratizare executate, împotriva oricărui vector sau agent patogen, în spațiile închise ale clădirilor instituțiilor respective.

(7) Contravaloarea tratamentelor corespunzătoare obiectivelor din programul unitar de acțiune și confirmate de persoanele fizice sau persoanele juridice, prin documentele de lucru prevăzute la alin. (5) lit. c) și e), se suportă de aceste persoane sau de către autoritatea administrației publice locale în baza hotărârii de aprobare adoptate de consiliul local sau de Consiliul General al Municipiului București, după caz.

(8) Contravaloarea tratamentelor executate în alte spații închise ale clădirilor persoanelor fizice sau juridice, ale clădirilor instituțiilor publice, altele decât cele din subordinea autorității administrației publice locale, precum și orice alte tratamente suplimentare ori împotriva altor vectori și agenți patogeni față de cele/cei prevăzuți în programul unitar de acțiune se facturează de operator în baza documentelor de lucru confirmate de beneficiari și se suportă de către aceștia.

(1) Dezinsecția se efectuează în:

a) clădiri ale unităților sanitare de pe raza unității administrativ-teritoriale;

b) clădiri ale instituțiilor publice, altele decât unitățile sanitare;

c) spațiile comune închise din clădirile de tip condominiu (casa scării, subsol și alte asemenea) ale persoanelor fizice și juridice, inclusiv asociații de proprietari/locatari;

d) spațiile deschise din domeniul public și privat al unității administrativ-teritoriale: terenuri ale instituțiilor publice din subordine, parcuri, spații verzi, cimitire, maluri de lac, piețe, târguri, oboare, bâlciuri și alte asemenea;

e) spațiile deschise din proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice: terenuri ale operatorilor economici, terenuri ale persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari/locatari, terenuri ale instituțiilor publice, altele decât cele prevăzute la lit. d);

f) căminele și canalele aferente rețelelor edilitare: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie termică, telefonie, rețele subterane de fibră optică și alte asemenea;

g) metrou: spații tehnologice și spații destinate publicului;

h) clădiri ale operatorilor economici, clădiri ale persoanelor fizice, inclusiv apartamente din imobile de tip condominiu;

i) subsoluri umede sau inundate;

j) depozite de deșeuri municipale, stații de compostare a deșeurilor biodegradabile, stații de transfer, stații de sortare și alte instalații de tratare/eliminare a deșeurilor;

k) alte obiective identificate ca reprezentând focare de infestare și care pot pune în pericol sănătatea oamenilor și a animalelor.

(2) Dezinfecția se efectuează în:

a) depozitele de deșeuri municipale, stații de compostare deșeuri biodegradabile, stații de transfer, stații de sortare și alte instalații de tratare/eliminare a deșeurilor;

b) încăperile din cadrul condominiilor prevăzute cu tobogan, destinate colectării deșeurilor municipale;

c) spațiile special amenajate pentru colectarea deșeurilor menajere;

d) mijloace de transport în comun;

e) clădiri ale instituțiilor publice, ale operatorilor economici și ale persoanelor fizice;

f) locurile în care există focare declarate care pun în pericol sănătatea oamenilor și a animalelor.

(3) Deratizarea se efectuează la obiectivele în care:

a) este prevăzută operațiunea de dezinsecție;

b) este prevăzută operațiunea de dezinfecție, cu excepția mijloacelor de transport în comun;

c) sunt identificate focare de infestare sau condiții de dezvoltare a rozătoarelor în spațiile interioare sau exterioare ale persoanelor fizice ori juridice, care pun în pericol sănătatea oamenilor și a animalelor, inclusiv în zonele demolate și/sau nelocuite.

(1) Din punctul de vedere al frecvenței, dezinsecția pentru combaterea țânțarilor se execută:

a) lunar, în sezonul cald, pentru spațiile deschise prevăzute în programul unitar de acțiune, inclusiv cămine și canale aferente rețelelor edilitare;

b) minimum 3 tratamente pe an și ori de câte ori este nevoie, în spațiile comune închise ale clădirilor, inclusiv metrou.

(2) Pentru combaterea altor vectori dezinsecția se execută:

a) trimestrial și ori de câte ori este nevoie, în spațiile închise ale operatorilor economici cu profil nealimentar, instituțiilor publice și spațiile comune închise ale clădirilor;

b) lunar și ori de câte ori este nevoie, în spațiile închise ale operatorilor economici cu profil alimentar și ale unităților sanitare;

c) numai la solicitarea persoanelor fizice din spațiile cu destinație de locuință.

Din punctul de vedere al frecvenței, deratizarea se execută:

a) pentru operatorii economici cu profil nealimentar și asociațiile de proprietari/locatari, cel puțin o dată pe semestru și ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar;

b) pentru operatorii economici cu profil alimentar, cel puțin o dată pe trimestru și ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar;

c) pentru spațiile deschise din domeniul public și privat al unității administrativ-teritoriale în conformitate cu programul unitar de acțiune, dar nu mai puțin de 3 tratamente pe an;

d) pentru persoanele fizice, la solicitarea acestora sau ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar.

Dezinfecția se execută numai la solicitarea persoanelor fizice sau juridice.

Toate produsele folosite pentru efectuarea operațiunilor de deratizare, dezinsecție și dezinfecție vor fi avizate de către Comisia Națională pentru Produse Biocide.

(1) Persoanele fizice sau juridice deținătoare de spații construite, indiferent de destinație, curți și/sau terenuri virane sau amenajate, unitățile de administrare a domeniului public, ocoalele silvice, instituțiile publice, precum și unitățile care au în exploatare rețele tehnico-edilitare sunt obligate să asigure efectuarea operațiunilor periodice de dezinsecție și deratizare ori pentru stingerea unui focar, în spațiile deținute de acestea.

(2) Operațiunile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare se prestează numai de către operatorul licențiat de A.N.R.S.C. căruia i-а fost atribuită activitatea în gestiune directă sau delegată de către unitatea administrativ-teritorială, în condițiile legii.

(3) Persoanele fizice sau juridice beneficiare ale operațiilor de deratizare, dezinsecție și/sau dezinfecție au obligația să permită accesul operatorului în locurile unde urmează să se realizeze operația și să mențină spațiile pe care le au în proprietate salubre, luând măsuri de evacuare a tuturor reziduurilor solide, de spălare a încăperilor în care se efectuează colectarea deșeurilor, de eliminare a apei stagnate, de curățare a subsolurilor, de punere în ordine a depozitelor de materiale și de remediere a defecțiunilor tehnice la instalațiile sanitare care provoacă inundarea sau stagnarea apei în subsoluri și/sau pe terenurile deținute.

Operatorul care prestează activitatea de deratizare, dezinfecție și/sau dezinsecție are următoarele obligații:

a) înainte de începerea operațiunii de dezinsecție sau deratizare la obiectivele din programul unitar de acțiune, să notifice, în scris, autoritatea administrației publice locale și să aducă la cunoștința populației, prin mass-media, cu cel puțin 7 zile înainte, următoarele:

1. tipul operațiunii ce urmează a se efectua;

2. perioada efectuării tratamentelor;

3. substanțele utilizate, gradul de toxicitate a acestora;

4. măsurile de protecție ce trebuie luate, în special cu referire la copii, bătrâni, bolnavi, albine, animale și păsări;

b) să stabilească, de comun acord cu persoanele fizice sau juridice, data și ora începerii tratamentelor de dezinfecție, dezinsecție, deratizare în spațiile închise și pe suprafețele deținute de acestea și să comunice acestora gradul de toxicitate a substanțelor utilizate și măsurile de protecție ce trebuie luate;

c) înainte de începerea operațiunii de deratizare, dezinfecție sau deratizare în spațiile închise ale operatorilor economici, instituțiilor publice, persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari/locatari, să informeze beneficiarul cu privire la substanțele utilizate și măsurile de protecție ce trebuie luate și să stabilească, de comun acord cu acesta, data și intervalul orar de efectuare a tratamentelor;

d) să solicite la terminarea operațiunii confirmarea efectuării tratamentelor, prin încheierea unui document de lucru.

În cazul în care persoanele fizice sau persoanele juridice refuză să permită accesul pe proprietatea acestora pentru efectuarea operațiunilor periodice de dezinsecție și deratizare ori pentru stingerea unui focar, operatorul are obligația să anunțe autoritatea administrației publice locale pentru luarea măsurilor legale.

(1) În cazul în care în urma unui tratament efectuat se aduce o daună imediată, vizibilă, proprietății beneficiarului, acest fapt va fi menționat în documentul de lucru și va fi comunicat în mod expres operatorului. Vor fi semnalate, de asemenea, toate aspectele ce sunt de natură să afecteze viața și sănătatea oamenilor și viețuitoarelor.

(2) Operatorul nu este exonerat de răspunderea privind prejudiciile cauzate sănătății oamenilor și viețuitoarelor, altele decât cele pentru care se aplică tratamentul, dacă s-au utilizat substanțe periculoase pentru aceștia, dacă nu s-au luat măsurile necesare informării populației sau tratamentul este ineficient.

(1) Operatorii serviciului de salubrizare vor acționa pentru implicarea deținătorilor de deșeuri în gestionarea eficientă a acestora și transformarea treptată a producătorilor de deșeuri în "operatori activi de mediu", cel puțin la nivelul habitatului propriu.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația să înființeze sistemele de colectare separată și să se implice în instruirea populației privind condițiile de mediu, impactul deșeurilor asupra mediului, inclusiv a elevilor din toate unitățile de învățământ pe care le gestionează.

(3) Operatorii vor asigura condițiile materiale pentru realizarea colectării separate, în paralel cu informarea și conștientizarea utilizatorilor cu privire la tipurile de deșeuri care se depun în recipientele de colectare.

Drepturile și obligațiile operatorului serviciului de salubrizare se constituie ca un capitol distinct în cadrul:

a) hotărârii de dare în administrare a serviciului de salubrizare;

b) regulamentului serviciului de salubrizare;

c) contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare;

d) contractului de prestare a serviciului de salubrizare pentru utilizatori.

Operatorii serviciului de salubrizare au următoarele drepturi:

a) să încaseze contravaloarea serviciului de salubrizare prestat/contractat, corespunzător tarifului aprobat de autoritățile administrației publice locale, determinat în conformitate cu normele metodologice elaborate și aprobate de A.N.R.S.C.;

b) să asigure echilibrul contractual pe durata contractului de delegare a gestiunii;

c) să solicite ajustarea tarifului în raport cu evoluția generală a prețurilor și tarifelor din economie;

d) să propună modificarea tarifului aprobat în situațiile de schimbare semnificativă a echilibrului contractual;

e) să aibă exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pentru toți utilizatorii din raza unității administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;

f) să aplice la facturare tarifele aprobate de autoritatea administrației publice locale;

g) să suspende sau să limiteze prestarea serviciului, fără plata vreunei penalizări, cu un preaviz de 5 zile lucrătoare, dacă sumele datorate nu au fost achitate după 45 de zile de la primirea facturii;

h) să solicite recuperarea debitelor în instanță.

Operatorii serviciilor de salubrizare au următoarele obligații:

a) să țină gestiunea separată pentru fiecare activitate în parte, pentru a se putea stabili tarife juste în concordanță cu cheltuielile efectuate;

b) să asigure prestarea serviciului de salubrizare, conform prevederilor contractuale și cu respectarea prezentului regulament-cadru, prescripțiilor, normelor și normativelor tehnice în vigoare;

c) să plătească despăgubiri persoanelor fizice sau juridice pentru prejudiciile provocate din culpă, inclusiv pentru restricțiile impuse deținătorilor de terenuri aflate în perimetrul zonelor de protecție instituite, conform prevederilor legale;

d) să plătească despăgubiri pentru întreruperea nejustificată a prestării serviciului și să acorde bonificații procentuale din valoarea facturii utilizatorilor în cazul prestării serviciului sub parametrii de calitate și cantitate prevăzuți în contractele de prestare;

e) să furnizeze autorității administrației publice locale, respectiv A N.R.S.C., informațiile solicitate și să asigure accesul la documentele și documentațiile pe baza cărora prestează serviciul de salubrizare, în condițiile legii;

f) să încheie contracte de asigurare pentru pagube aduse la infrastructura exploatată în desfășurarea activităților;

g) să dețină toate avizele, acordurile, autorizațiile și licențele necesare prestării activităților specifice serviciului de salubrizare, prevăzute de legislația în vigoare;

h) să respecte angajamentele față de utilizatori luate prin contractele de prestare a serviciului de salubrizare;

i) să presteze serviciul de salubrizare la toți utilizatorii din raza unității administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii, să colecteze întreaga cantitate de deșeuri municipale și să lase în stare de curățenie spațiul destinat depozitării recipientelor de colectare și domeniul public;

j) să doteze punctele de colectare cu recipiente și/sau containere în cantități suficiente, cu respectarea normelor în vigoare;

k) să țină la zi, împreună cu autoritățile administrației publice, evidența tuturor utilizatorilor cu și fără contracte de prestări servicii în vederea decontării prestației direct din bugetul local pe baza taxelor locale instituite în acest sens;

l) să respecte indicatorii de performanță stabiliți prin hotărârea de dare în administrare sau prin contractul de delegare a gestiunii și precizați în caietul de sarcini al serviciului de salubrizare, să îmbunătățească în mod continuu calitatea serviciilor prestate;

m) să aplice metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor specifice de operare;

n) să doteze utilizatorii cu mijloacele necesare colectării separate, în condițiile stabilite de prezentul regulament-cadru;

o) să verifice starea tehnică a recipientelor de colectare și să le înlocuiască pe cele care prezintă defecțiuni sau neetanșeități în maximum 24 de ore de la sesizare;

p) să asigure curățenia și igiena căilor publice, a stațiilor mijloacelor de transport în comun;

q) să asigure curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice, din stațiile mijloacelor de transport în comun, de la trecerile de pietoni semnalizate și să le mențină în funcțiune pe timp de polei sau de îngheț;

r) să asigure desfășurarea corespunzătoare a operațiunilor de dezinsecție și deratizare conform programului unitar de acțiune aprobat de autoritatea administrației publice locale;

s) să factureze serviciile prestate, la tarife legal aprobate;

t) să înființeze activitatea de dispecerat și de înregistrare a reclamațiilor, având un program de funcționare permanent;

u) să înregistreze toate reclamațiile și sesizările utilizatorilor într-un registru și să ia măsurile de rezolvare ce se impun. În registru se vor consemna numele și prenumele persoanei care a reclamat și ale celei care a primit reclamația, adresa reclamantului, data și ora reclamației, data și ora rezolvării, numărul de ordine al reclamației care va fi comunicat petentului. La sesizările scrise operatorul are obligația să răspundă în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea acestora;

v) să țină evidența gestiunii deșeurilor și să raporteze periodic autorităților competente situația conform reglementărilor în vigoare.

(1) Au calitatea de utilizatori beneficiarii individuali sau colectivi, direcți ori indirecți ai serviciului de salubrizare.

(2) Dreptul, fără discriminare, de acces la serviciul de salubrizare, de utilizare a acestuia, precum și la informațiile publice este garantat tuturor utilizatorilor.

Utilizatorii au următoarele drepturi:

a) să utilizeze, liber și nediscriminatoriu, serviciul de salubrizare, în condițiile contractului/contractului-cadru de prestare;

b) să solicite și să primească, în condițiile legii și ale contractelor de prestare, despăgubiri sau compensații pentru daunele provocate lor de către operatori prin nerespectarea obligațiilor contractuale asumate ori prin prestarea unor servicii inferioare, calitativ și cantitativ, parametrilor tehnici stabiliți prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;

c) să sesizeze autorităților administrației publice locale și celei competente orice deficiențe constatate în sfera serviciului de salubrizare și să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătățirea activității și creșterea calității serviciului;

d) să se asocieze în organizații neguvernamentale pentru apărarea, promovarea și susținerea intereselor proprii;

e) să primească și să utilizeze informații privind serviciul de salubrizare, despre deciziile luate în legătură cu acest serviciu de către autoritățile administrației publice locale, A.N.R.S.C. sau operator, după caz;

f) să fie consultați, direct sau prin intermediul unor organizații neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor, strategiilor și reglementărilor privind activitățile din sectorul serviciului de salubrizare;

g) să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor asociații reprezentative, autorităților administrației publice locale sau centrale ori instanțelor judecătorești, în vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct ori indirect.

h) să li se presteze serviciul de salubrizare în condițiile prezentului regulament-cadru, al celorlalte acte normative în vigoare, la nivelurile stabilite în contract;

i) să conteste facturile când constată încălcarea prevederilor contractuale;

j) să primească răspuns în maximum 30 de zile la sesizările adresate operatorului sau autorităților administrației publice locale și centrale cu privire la neîndeplinirea unor condiții contractuale;

k) să fie dotați de operator, în condițiile prezentului regulament-cadru, cu recipiente de colectare adecvate mijloacelor de încărcare și de transport ale acestora;

l) utilizatorilor le este garantat dreptul de acces la serviciile de salubrizare și de utilizare a acestora.

Utilizatorii au următoarele obligații:

a) să respecte prevederile prezentului regulament-cadru și clauzele contractului de prestare a serviciului de salubrizare;

b) să achite în termenele stabilite obligațiile de plată, în conformitate cu prevederile contractului de prestare a serviciului de salubrizare, sau să achite taxa de salubrizare aprobată de autoritatea administrației publice locale/asociația de dezvoltare intercomunitară în cazul în care beneficiază de prestarea activității fără contract;

c) să asigure accesul utilajelor de colectare a deșeurilor la punctele de colectare;

d) să execute operațiunea de colectare în recipientele cu care sunt dotate punctele de colectare, în conformitate cu sistemul de colectare stabilit de autoritățile administrației publice locale. Fracțiunea umedă a deșeurilor va fi depusă în saci de plastic și apoi în recipientul de colectare;

e) să colecteze separat, pe tipuri de materiale, deșeurile reciclabile rezultate din activitățile pe care le desfășoară, în recipiente diferite inscripționate corespunzător și amplasate de operatorul serviciului de salubrizare în spațiile special amenajate de autoritățile administrației publice locale;

f) să aplice măsuri privind deratizarea și dezinsecția, stabilite de autoritatea locală și de direcția de sănătate publică teritorială;

g) să accepte limitarea temporară a prestării serviciului ca urmare a execuției unor lucrări prevăzute în programele de reabilitare, extindere și modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare;

h) să respecte normele de igienă și sănătate publică stabilite prin actele normative în vigoare;

i) să încheie contracte pentru prestarea unei activități a serviciului de salubrizare numai cu operatorul căruia autoritatea administrației publice locale i-а atribuit, în gestiune directă sau în gestiune delegată, activitatea respectivă;

j) să mențină în stare de curățenie spațiile în care se face colectarea, precum și recipientele în care se depozitează deșeurile municipale în vederea colectării;

k) să execute operațiunea de deversare/abandonare a deșeurilor în recipientele de colectare în condiții de maximă siguranță din punctul de vedere al sănătății populației și al protecției mediului, astfel încât să nu producă poluare fonică, miros neplăcut și răspândirea de deșeuri;

l) să nu introducă în recipientele de colectare deșeuri din categoria celor cu regim special (periculoase, toxice, explozive), animaliere, provenite din construcții, din toaletarea pomilor sau curățarea și întreținerea spațiilor verzi ori provenite din diverse procese tehnologice care fac obiectul unor tratamente speciale, autorizate de direcțiile sanitare veterinare sau de autoritățile de mediu;

m) să asigure curățenia incintelor proprii, precum și a zonelor cuprinse între imobil și domeniul public (până la limita de proprietate); autoritățile administrației publice locale se vor îngriji de salubrizarea spațiilor aflate în proprietatea publică sau privată a lor;

n) să asigure curățenia locurilor de parcare pe care le au în folosință din domeniul public, dacă este cazul, și să nu efectueze reparații care pot produce scurgerea uleiurilor, carburanților și lubrifianților sau de lichide rezultate din spălarea autovehiculelor;

o) să nu arunce deșeuri și obiecte de uz casnic pe străzi, în parcuri, pe terenuri virane sau în locuri publice;

p) să depună hârtiile și resturile mărunte de ambalaje care se produc cu ocazia utilizării mijloacelor de transport și a activității desfășurate pe străzile localității în coșurile de hârtii amplasate de operator de-a lungul străzilor și în alte asemenea locuri;

q) să mențină curățenia pe trotuare, pe partea carosabilă a străzii sau a drumului, pe porțiunea din dreptul condominiului, gospodăriei și a locurilor de parcare pe care le folosesc;

r) să îndepărteze zăpada și gheața de pe trotuarele din dreptul imobilelor în care locuiesc;

s) să păstreze curățenia pe arterele de circulație, în piețe, târguri și oboare, în parcuri, locuri dejoacă pentru copii și în alte locuri publice.