Decizia CCR nr. 153 din 18.03.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. II art. 18 din OUG nr. 80/2010 pt. completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008 - reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pt....

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Adrian Ioan Oana în Dosarul nr. 7.752/102/2012 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 798D/2013.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosarele nr. 798D/2013 și nr. 800D/2013, autorii excepției au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 799-803D/2013 și nr. 846D/2013 având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Ladislau Pintyi, de Jenei Jozsef, de Ferencz Bumbak, de Emil Târnăveanu și de Andras Dezso în dosarele nr. 7.754/102/2012, nr. 7.756/102/2012, nr. 7.758/102/2012, nr. 7.760/102/2012 și, respectiv, nr. 7.762/102/2012 ale Tribunalului Mureș - Secția civilă și de Doru Augustin Voicu în Dosarul nr. 9.351/85/2012 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 799-803D/2013 și nr. 846D/2013 la Dosarul nr. 798D/2013, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 12 noiembrie 2013, pronunțate în dosarele nr. 7.752/102/2012, nr. 7.754/102/2012, nr. 7.756/102/2012, nr. 7.758/102/2012, nr. 7.760/102/2012 și nr. 7.762/102/2012, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de Adrian Ioan Oana, de Ladislau Pintyi, de Jenei Jozsef, de Ferencz Bumbak, de Emil Târnăveanu și de Andras Dezso, reclamanți în cadrul unor litigii având ca obiect soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor emise de Casa Județeană de Pensii Mureș, prin care a fost suspendată - în anul 2012 - plata indemnizației reparatorie prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 9.351/85/2012, Tribunalul Sibiu - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de contestatorul Doru Augustin Voicu în cadrul unui litigiu având ca obiect soluționarea contestației împotriva deciziei emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, prin care a fost suspendată - în anul 2012 - plata indemnizației reparatorie prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 53 din Constituție, întrucât măsura suspendării plății indemnizației acordate în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989 încalcă dreptul de proprietate, principiul neretroactivității legii și principiul drepturilor câștigate și contravine jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acest sens arată că invocarea siguranței naționale ca temei al restrângerii unui drept contravine conceptului de siguranță națională, astfel cum este prevăzut în Legea nr. 51/1991. Siguranța națională vizează îngrădirea temporară și limitată a exercițiului unor drepturi, iar nu înlăturarea lor totală sau parțială. Măsurile preconizate de Guvern privind restabilirea echilibrului bugetar prin eliminarea unor drepturi și diminuarea substanțială a altora sunt de natură a pune în pericol atât securitatea, cât și siguranța națională.

Totodată, arată că invocarea art. 53 din Constituție, ca temei al restrângerii exercițiului drepturilor, fondat imprecis pe siguranță și securitate națională, este fundamental greșită. Criza economică nu a constituit și nu poate constitui temei al restrângerii drepturilor democratice. Este de observat că securitatea națională este reglementată prin Strategia de securitate națională a României, adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 36/2001.

În aceste condiții, măsurile de reducere a salariilor și pensiilor nu pot fi circumscrise situațiilor prevăzute de art. 53 din Constituție.

De asemenea, este de observat că "drepturile și libertățile susceptibile de a fi restrânse prin aplicarea art. 53 din Constituție sunt drepturi nepatrimoniale, opozabile tuturor, iar nu drepturi patrimoniale, opozabile inter partes, adică statului.“

În final, arată că prin aplicarea măsurilor de reducere, Guvernul procedează practic la o expropriere, interzisă de Legea fundamentală și de prevederile Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Tribunalul Mureș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu pot fi interpretate ca oferind dreptul la acordarea pe întreaga perioadă a vieții a unei indemnizații, statul fiind îndreptățit ca în anumite circumstanțe să nu acorde această indemnizație. Reclamantul nu are deci un "bun“ în sensul acestei prevederi din Protocol.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, arată că, așa cum a reținut Curtea Constituțională, drepturile afectate de textul de lege criticat nu sunt drepturi constituționale, astfel încât art. 53 nu este incident în cauză.

Tribunalul Sibiu - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Schimbarea condițiilor de acordare a dreptului la indemnizație nu poate avea semnificația încălcării principiilor constituționale, deoarece, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, condițiile de exercitare a dreptului de acordare a indemnizațiilor sunt stabilite prin lege.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 922/2012 și nr. 88/2013.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.

În realitate, Curtea constată că Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări și completări, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010.

Astfel, Legea nr. 283/2011, prin articolul său unic, pe de-o parte, modifică titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010, titlu care va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar“, iar, pe de altă parte, introduce un nou articol, art. II, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, cu următorul conținut:

"Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [_]

Art. 18. - În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.“

Prin urmare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011.

Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2012, însă, cu toate acestea, continuă să își producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmează a se analiza constituționalitatea acestora.

Dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, la care fac trimitere dispozițiile de lege criticate, au următorul cuprins: "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor“, iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevăd următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [_] b) Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:[_] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite- atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989.“

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, având în vedere trimiterile pe care autorii excepției de neconstituționalitate le fac la încălcarea principiului neretroactivității legii, a principiului drepturilor câștigate, precum și a dreptului de proprietate, se reține și pretinsa încălcare a prevederilor art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Totodată, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, asupra dispozițiilor de lege criticate sub aceleași aspecte, s-a mai pronunțat, spre exemplu, prin Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, și prin Decizia nr. 15 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, cu următoarea motivare:

Textul de lege criticat stabilește că, temporar, pentru anul 2012, nu se mai acordă indemnizațiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizații, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate a priori asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a reținut că dreptul la indemnizație acordat în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989 nu reprezintă un drept fundamental, astfel că nu sunt incidente prevederile art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi prevăzute de Legea fundamentală.

De altfel, Curtea a observat că, astfel cum a statuat constant în jurisprudența sa, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale.

De asemenea, Curtea a arătat că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este și Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluțiile, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de fată.