Decizia CCR nr. 51 din 17.02.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. OUG nr. 54/2011 pt. stabilirea unor măsuri - încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pt. anul 2011...

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

DECIZIA

Nr. 51

din 17 februarie 2015

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011 și, în special, ale art. 3 alin. (6) din ordonanța de urgență

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar -judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex", de Cristi Constantin Badiță, Ionela Adriana Blejan și de Andrei Laurențiu Stoian, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex", în Dosarul nr. 24.228/3/2013 al Tribunalului București - Secția a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constitutional nr. 1.124D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Afacerilor Interne a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că dispozițiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică și că ele reprezintă, de fapt, o situație tranzitorie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Sentința civilă nr. 5.498 din 16 septembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 24.228/3/2013, Tribunalul București - Secția a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex", de Cristi Constantin Badiță, Ionela Adriana Blejan și de Andrei Laurențiu Stoian, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex", într-un dosar având ca obiect soluționarea unui litigiu privind funcționarii publici.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât absolvenții promoției 2011 ai instituției de învățământ din cadrul Ministerului Apărării Naționale pregătiți pentru nevoile Ministerului Administrației și Internelor sunt defavorizați în raport cu absolvenții aceleași instituții de învățământ din promoțiile anterioare, pierzând atât vechimea în profesia de polițist, promovarea în grad la termen, cât și drepturi salariale ce li s-ar fi cuvenit. În perioada 1 iulie 2011-1 mai 2012 nu au avut nici calitatea de elevi și nici aceea de angajați, deși absolviseră cursurile încă din iulie 2011, drept pentru care nu puteau să se angajeze legal la un alt angajator, fiindu-le încălcat, practic, dreptul la muncă.

7. Deși în art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2011 se instituie posibilitatea ca absolvenții să se angajeze în altă parte fără a plăti costurile formării profesionale, în realitate, această libertate este numai aparentă, întrucât opțiunea profesională, însoțită de contractul de angajament, au fost făcute înainte de începerea școlarizării. Ca atare, aceste persoane, optând deja pentru o profesie, au fost lipsite o perioadă de timp de posibilitatea de a o exercita, deși prin Legea nr. 360/2002 era stabilită în mod concret obligația angajării lor.

8. Tribunalul București - Secția a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât adoptarea ordonanței de urgență este justificată, conform preambulului ordonanței, de efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce privește posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, împrejurări extraordinare care se circumscriu condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat în fața instanței de judecată, îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011. Din examinarea excepției, rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 234/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 7 decembrie 2011, și, în special, prevederile art. 3 alin. (6) din ordonanța de urgență. Aceste din urmă dispoziții au următoarea formulare: "Încadrarea promoțiilor de absolvenți ai școlilor postliceale pentru formarea agenților de poliție, subofițerilor, maiștrilor militari, precum și a promoțiilor de absolvenți ai școlilor postliceale pentru formarea subofițerilor/maiștrilor militari ale Ministerului Apărării Naționale pregătiți pentru nevoile Ministerului Administrației și Internelor se realizează pe parcursul anului 2012, în limita numărului de posturi vacante/temporar vacante, pe instituții de învățământ aparținând fiecărui inspectorat general/structură prevăzut/prevăzută la alin. (3), potrivit ordinii de priorități stabilite prin ordin de către ministrul administrației și internelor."

13. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că aceste texte de lege aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind principiul egalității în fața legii și ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că autorii acesteia apreciază că sunt discriminați față de promoțiile anterioare ale instituțiilor de formare profesională inițială din structura Ministerului Administrației și Internelor prin faptul că nu au fost încadrați imediat în funcția de polițist. De asemenea, arată că dispozițiile legale criticate sunt de natură să aducă atingere dreptului lor la muncă, din moment ce, la înscrierea în instituțiile de formare profesională inițială, au optat pentru această meserie.

15. Curtea observă faptul că autorii excepției de neconstituționalitate au absolvit instituțiile de formare profesională inițială din structura Ministerului Administrației și Internelor în anul 2011, într-un context economic dificil pentru statul român. În preambulul ordonanței de urgență se specifică faptul că ea a fost adoptată având în vedere efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce privește posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor menționate, Încadrarea absolvenților promoției 2011 s-a făcut începând cu 1 ianuarie 2012, ceea ce reprezintă o soluție rezonabilă într-un context economic dificil.

16. Or, cele două categorii de persoane invocate de către autorii excepției nu se află în situații juridice similare, situația fiecăreia dintre acestea fiind guvernată de acte normative diferite. Astfel, împrejurări de fapt sau de drept care plasează categorii de persoane în situații obiectiv diferite justifică, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității.

17. În aceste condiții, Curtea constată că norma juridică criticată este aplicabilă, de la intrarea ei în vigoare, în mod nediscriminatoriu, tuturor destinatarilor ei. De altfel, Curtea a reținut în mod constant că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări. În acest sens este Decizia nr. 759 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2012. Așadar, având în vedere că autorii excepției se află într-o situație juridică diferită, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16 din Constituție.

18. Pe de altă parte, Curtea constată că dreptul la muncă nu este încălcat. Potrivit art. 2 din ordonanța de urgență, polițiștii, cadrele militare în activitate, precum și elevii și studenții seriilor terminale ale anului 2011 din instituțiile de formare profesională inițială din structura Ministerului Administrației și Internelor și absolvenții promoțiilor anului 2011 ale instituțiilor de învățământ din structura Ministerului Apărării Naționale pregătiți pentru nevoile Ministerului Administrației și Internelor care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și 31 decembrie 2012, prin demisie sau la cerere, încetarea raporturilor de serviciu sau trecerea în rezervă, respectiv renunțarea la calitatea de elev sau student al instituțiilor de formare profesională inițială ale Ministerului Administrației și Internelor, sunt exonerați de la plata cheltuielilor de întreținere pe timpul școlarizării și a cheltuielilor efectuate pe perioada cursurilor/programelor de specializare, perfecționare, stagii de practică, în țară sau în străinătate, prevăzute de angajamentele/contractele încheiate potrivit legii (a se vedea și considerentele Deciziei nr. 613 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015, pronunțată în legătură cu o soluție legislativă similară). Așadar, absolvenții promoției 2011 au avut posibilitatea să părăsească sistemul de formare inițială din structura Ministerului Administrației și Internelor și, implicit, să se angajeze în raporturi de muncă, în acord cu dispozițiile art. 41 din Constituție, fără a plăti cheltuielile pe care instituția de învățământ le-a suportat pe parcursul formării profesionale. Pe de altă parte, ei au putut fi încadrați în structurile Ministerului de Interne începând cu 1 ianuarie 2012. Legiuitorul a condiționat încadrarea lor de împlinirea unui anumit termen, condiționare determinată de situația finanțelor publice, până atunci, absolvenții putând exercita orice profesie aleasă (cu respectarea unor condiții formale, potrivit art. 2 din ordonanța de urgență).

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex", de Cristi Constantin Bădiță, Ionela Adriana Blejan și de Andrei Laurențiu Stoian, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex" în Dosarul nr. 24.228/3/2013 al Tribunalului București - Secția a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011 și, în special, ale art. 3 alin. (6) din ordonanța de urgență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 februarie 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Decizia CCR nr. 51 din 17.02.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. OUG nr. 54/2011 pt. stabilirea unor măsuri - încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pt. anul 2011...