Decizia CCR nr. 289 din 28.04.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 77 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 - statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, excepție ridicată de Ana Golașu în Dosarul nr. 385/54/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 834D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Agenția Națională de Integritate a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, susține că dispozițiile de lege criticate - ce instituie o interdicție aplicabilă acelor persoane care ocupă funcția de grefier și care pe perioada exercitării acestei funcții nu mai pot ocupa nicio altă funcție publică sau privată - nu încalcă art. 16 din Constituție, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, fără discriminare, și nu aduc nicio atingere dreptului de asociere consacrat de art. 40 din Legea fundamentală. Astfel, arată că interdicția prevăzută de textul de lege criticat reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcției, legiuitorul instituind, prin regulile și condițiile specifice de exercitare a funcției de grefier, anumite incompatibilități, în vederea asigurării îndeplinirii cu neutralitate de către persoanele care exercită o funcție publică a atribuțiilor ce le revin.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din 25 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 385/54/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Excepția a fost ridicată de Ana Golașu cu ocazia soluționării acțiunii având ca obiect anularea unui raport de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, prin care s-au identificat elemente în sensul existenței unei stări de incompatibilitate.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora funcția de grefier este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice, încalcă egalitatea în drepturi și dreptul de asociere, precum și condițiile și limitele prevăzute de Constituție pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în măsura în care se interpretează că în noțiunea de funcție privată este inclusă și apartenența la o asociație privată, fără scop lucrativ. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate instituie o îngrădire nejustificată a libertății de asociere, îngrădire care decurge dintr-un text legal imprevizibil. Termenii utilizați sunt destul de ambigui, nefiind suficient de clari pentru a permite unei persoane care cunoștea reglementarea criticată să poată anticipa că apartenența la o asociere fără scop lucrativ poate să conducă la o stare de incompatibilitate, respectiv la o sancțiune disciplinară. Consideră că restrângerea exercițiului dreptului de asociere, prevăzută de art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, nu este nici proporțională, nici rezonabilă și nici nu vizează protejarea unor drepturi și interese colective, superioare, astfel încât nu se justifică sub aspectul condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție. Restrângerea exercițiului unui drept constituțional în scopul apărării drepturilor cetățenilor este posibilă, potrivit art. 53 din Constituție, numai în considerarea unui drept anume, ca o măsură ce se impune - întrucât, fără această restrângere, dreptul respectiv ar fi afectat - și numai în limitele necesare pentru ca acel drept să nu fie compromis. Astfel, un drept constituțional poate fi afectat prin lege pentru salvgardarea altui drept, a cărui importanță legiuitorul o consideră primordială. Însă, în lipsa precizării în textul de lege criticat a dreptului în folosul căruia are loc restrângerea dreptului constituțional la asociere, nu rezultă că această restrângere s-ar impune sau că ea ar fi proporțională cu situația care a determinat-o. Mai mult, soluția legislativă din art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 nu respectă condițiile de proporționalitate între interesul individual și interesul general, întrucât scopul pentru care a fost dispusă este generic și nu indică un anumit drept sau o anumită libertate fundamentală ca scop legitim. De altfel, restrângerea drepturilor prevăzută de textul de lege criticat nu este însoțită de o compensare a limitării acestora, cum ar fi, de exemplu, pensia de serviciu. De asemenea, autoarea excepției consideră că dispozițiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 contravin principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, deoarece instituie diferențe de tratament între persoanele care ocupă funcția de grefier și ceilalți cetățeni în ceea ce privește libertatea de asociere în materie de asociații apolitice și fără scop lucrativ, fără ca tratamentul diferențiat să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rezonabil.

7. Curtea de Apel Craiova - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 nu îngrădesc dreptul la asociere, ci instituie interdicția ca persoana care deține funcția de grefier să ocupe orice altă funcție publică sau privată, dreptul constituțional la asociere și dreptul de a ocupa o funcție nefiind echivalente în ceea ce privește sfera relațiilor sociale pe care le reglementează. De asemenea, textul de lege criticat este suficient de previzibil, în condițiile în care menționează și unica excepție de la interdicția instituită, respectiv posibilitatea legală ca grefierul să ocupe o funcție didactică. Mai arată că norma din art. 77 alin. (1) al Legii nr. 567/2004 a fost instituită pentru a asigura respectarea principiului constituțional al imparțialității justiției consacrat de art. 124 alin. (2) din Constituție.

8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că argumentația formulată de autoarea acesteia pornește de la modalitatea în care Agenția Națională de Integritate a interpretat dispozițiile art. 77 din Legea nr. 567/2004 în speța în care autoarea excepției are calitatea de reclamantă. Astfel, așa cum rezultă din motivarea excepției de neconstituționalitate, Agenția Națională de Integritate a stabilit incompatibilitatea funcției de grefier a reclamantei cu aceea de președinte al unei asociații de locatari. Prin urmare, în cauză, este pusă în discuție o problemă de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 567/2004, mai exact de calificare a funcției de președinte al unei asociații de proprietari ca fiind o funcție publică sau privată. Față de acest aspect, Curtea Constituțională a reținut, de exemplu prin Decizia nr. 265/2013, că atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituție, nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. În plus, autorul excepției s-a adresat justiției, prin autoritățile ce compun puterea judecătorească, aceasta fiind unica autoritate statală competentă să interpreteze și să aplice actele normative în vigoare. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 și art. 53 din Constituție, dispozițiile de lege criticate nu instituie niciun privilegiu sau discriminare pe criterii arbitrare, interdicția ocupării oricăror altor funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice, fiind aplicabilă tuturor persoanelor care ocupă funcția de grefieri. În fine, arată că prevederile art. 40 din Constituție nu au incidență în cauză.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004. Din notele scrise ale autorului excepției, depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta privește, în realitate, doar dispozițiile alin. (1) al art. 77 din Legea nr. 567/2004, modificate prin art. I pct. 44 din Legea nr. 17/2006 [pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea], publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 19 ianuarie 2006. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra dispozițiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, care au următorul cuprins: "Funcția de grefier este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice."

13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 40 referitor la dreptul de asociere și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, care interzic grefierilor să dețină orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice, nu aduc nicio atingere prevederilor art. 40 din Constituție referitor la dreptul de asociere, întrucât nu vizează calitatea de asociat într-o formă de asociere. Instituirea, prin textul de lege criticat, a incompatibilității menționate este o opțiune a legiuitorului și se circumscrie scopului prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, și anume acela de a asigura buna desfășurare a activității instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, în care un rol important îl joacă competența personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin, ținând cont de faptul că, în înfăptuirea actului de justiție, munca acestei categorii de personal constituie un sprijin pentru judecători și procurori.

15. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul grefierului care exercită o altă funcție publică sau privată revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile speței, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a bunei desfășurări a activității instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, de protejare a interesului social și de evitare a conflictului de interese. Totodată, calificarea funcției de președinte al unei asociații de proprietari ca fiind o funcție publică sau privată, în sensul dispozițiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii.

16. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi, dispozițiile de lege care fac obiectul excepției de neconstituționalitate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără privilegii și fără discriminări, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constituție.

17. Referitor la pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, a art. 53 din Legea fundamentală, nici această critică nu poate fi reținută, prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale cetățenilor, restrângere care nu a fost însă constatată în cauza de față.