Decizia CCR nr. 282 din 23.04.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de International Insolv IPURL, cu sediul în București, în calitate de administrator judiciar al Societății "Maria Elena C. Invest" - S.R.L., în Dosarul nr. 25.766/3/2012 al Tribunalului București - Secția a VII-a civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 104D/2015.

2 La apelul nominal răspunde, pentru Societatea "Focus Consulting Co." - S.R.L. din București, consilierul juridic Ștefan Flavian Roșu, cu împuternicire de reprezentare juridică depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și învederează faptul că reprezentantul părții prezente - consilierul juridic nu are vechimea necesară pentru a pune concluzii orale în fața Plenului Curții Constituționale. Totodată, arată că acesta nu a depus nici note scrise cu privire la excepția de neconstituționalitate care face obiectul cauzei, limitându-se doar la a urmări desfășurarea ședinței publice de judecată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 294 din 22 mai 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 22 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 25.766/3/2012, Tribunalul București - Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de administratorul judiciar International Insolv IPURL, cu sediul în București, într-o cauză având ca obiect procedura insolvenței, reglementată de Legea nr. 85/2006.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că reglementarea cuprinsă în art. 22 din Legea nr. 85/2006, cu privire la autosesizarea judecătorului-sindic și înlocuirea din oficiu a administratorului judiciar, contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție. Apreciază că acest text de lege "permite unui judecător-sindic ca în cadrul procesului de insolvență să schimbe complet o decizie emisă de el însuși", iar acest lucru face ca "procesul de judecată să fie complet aleatoriu", privând părțile de o desfășurare corectă a actului de justiție și încalcă autoritatea de lucru judecat.

7. Tribunalul București - Secția a VII-a civilă (judecătorul-sindic) apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor art. 21 din Legea fundamentală, având în vedere caracterul special al procedurii insolvenței, precum și faptul că măsura înlocuirii din oficiu a administratorului judiciar se poate lua numai dacă se justifică, prin gravitatea abaterilor acestuia. Cum sintagma "motive temeinice" nu a fost definită sau exemplificată, judecătorul sindic consideră că rămâne la aprecierea instanței stabilirea conținutului acesteia, in funcție de circumstanțele cauzei. Arată, totodată, faptul că "administratorul judiciar este un organ de procedură, iar în exercitarea atribuțiilor sale trebuie să acționeze în vederea respectării drepturilor și realizării intereselor legitime ale tuturor creditorilor".

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut prin dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 22 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Din examinarea criticilor formulate și a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Curtea reține că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, "În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor."

12. Curtea constată că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței a fost abrogată expres prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014.

13. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, interpretând sintagma "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Deși nu mai sunt în vigoare, prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei potrivit art. 343 din Legea nr. 85/2014, în conformitate cu care "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", așa încât, în aceste condiții, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 294 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 10 iulie 2014, prin care Curtea a constatat că textul de lege criticat este constituțional.

16. Astfel, prin această decizie, la paragraful 14, Curtea a reținut că "dispozițiile art. 22 din Legea nr. 85/2006 prevăd măsurile și sancțiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu își îndeplinește sau își îndeplinește defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic, una dintre aceste măsuri fiind înlocuirea administratorului judiciar de către judecătorul-sindic."

17. Prin aceeași decizie, la paragraful 17, Curtea a constatat că "specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție. Or, astfel cum reiese din prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, acestea nu conțin norme care să limiteze accesul la justiție, ci instituie posibilitatea judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, acesta din urmă poate fi sancționat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credință, nu își îndeplinește ori îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic".

18. De asemenea, la paragraful 18 din decizia precitată, Curtea a reținut că "procedura insolvenței este o procedură specială, caracterizată de celeritate și care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în același timp, valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor."

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții

Constituționale, considerentele și soluția deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

20. Distinct de cele mai sus reținute, cu privire la critica potrivit căreia posibilitatea înlocuirii administratorului judiciar de către judecătorul-sindic, din oficiu, contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece această atribuție a judecătorului-sindic se circumscrie, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, controlului judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului, control exercitat de judecătorul-sindic. Totodată, Curtea reține că, atât în cazul înlocuirii administratorului judiciar la cererea creditorilor, cât și în cazul înlocuirii acestuia, din oficiu, judecătorul-sindic va lua această măsură numai pentru motive temeinice și numai prin încheiere motivată, care se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. Această încheiere a judecătorului-sindic poate fi atacată, separat, în condițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.