Decizia CCR nr. 247 din 29.04.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 3 alin. 1, art. 4 alin. 2 şi art. 5 alin. 1 din Legea nr. 119/2010 - stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Octavian Constantin Ghioc în Dosarul nr. 6.104/85/2012 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 911D/2013.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale și Decizia din 15 mai 2012 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Abăluță și alții împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.⁰⁰¹ Prin încheierea din 12 decembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 6.104/85/2012, Tribunalul Sibiu - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Octavian Constantin Ghioc în cadrul soluționării contestației la decizia de pensionare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. În acest sens, arată că raporturile de serviciu care s-au stabilit între militar și stat au avut drept componentă un sistem de compensații prevăzut explicit de legislația în vigoare, care cuprinde, pe lângă soldă și alte drepturi bănești de natură salarială, un sistem de pensii militare de stat. Compensațiile pentru serviciile aduse statului, inclusiv dreptul la pensie într-un anumit cuantum, sunt drepturi de creanță ale militarului asupra bugetului statului, reprezentat de instituția cu care persoana a fost în raporturi de serviciu, garantate de art. 44 alin. (1) din Constituție.

7. Ținând cont că pensia militară de stat se acordă pentru servicii deja executate și că face parte din sistemul de compensații prevăzut de legislația aplicabilă pentru aceste servicii aduse statului, ea reprezintă pentru stat o obligație de plată, iar pentru beneficiar un drept de creanță asupra statului. Recalcularea pensiilor militare prin care rezultă un cuantum mai mic decât cel rezultat din aplicarea legislației în vigoare pe parcursul executării serviciului, precum și plata pensiei în noul cuantum mai mic sunt echivalente cu lipsa de bună-credință în executarea obligației de plată născute din serviciile aduse statului de către militar. Recalcularea pensiilor de serviciu folosind alte principii de calcul decât cele în vigoare în perioada existenței raporturilor de serviciu echivalează cu o modificare a întregului sistem de compensații, modificare care, conform principiilor generale de drept, Constituției, legislației europene și naționale, acordurilor internaționale la care România este parte, nu mai este admisibilă, întrucât raporturile de serviciu au dat militarului drepturi de compensație, aceste drepturi sunt accesorii raporturilor de serviciu, asimilate raporturilor de muncă, ce - odată încheiate - nu mai pot fi modificate. În consecință, nu pot fi modificate nici drepturile și obligațiile născute între stat și militar ca urmare a acestor raporturi de serviciu. Totodată, arată că "orice modificări ale acestui sistem de compensații pot să dispună numai pentru viitor și nu pot exonera statui de executarea în totalitate a obligațiilor certe, stabilite prin pensii într-un anumit cuantum, rezultate din raporturile de serviciu desfășurate sub regimul juridic al pensiei militare de stat“.

8. Prin completarea motivării excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia expune considerații generale cu privire la sistemele de asigurări de bătrânețe, boală, invaliditate, cu privire la evoluția și natura juridică a asigurărilor sociale de stat, a sistemului public de pensii și a pensiei publice, cu privire la evoluția și natura juridică a asigurărilor sociale ale salariaților bugetari, cu privire la natura juridică a diferitelor pensii de serviciu, cu privire la natura juridică a pensiei militare de stat și cu privire la pensiile de serviciu instituite după 1990 prin legi speciale și statute profesionale.

9. Tribunalul Sibiu - Secția I civilă opinează în sensul că prevederile de lege criticate sunt constituționale, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 341/2013, Decizia din 15 mai 2012 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Abăluță și alții împotriva României, precum și dispozițiile Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de către autorul excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu următorul conținut:

- Art. 3 alin. (1): "Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.“;

- Art. 4 alin. (2): "Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, și se plătește de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.“;

- Art. 5 alin. (1): "Prevederile art. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător și pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.“

15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la reglementarea privind eliminarea pensiilor militare de stat, s-a pronunțat prin numeroase decizii, respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate ale dispozițiilor Legii nr. 119/210.

17. În cadrul controlului a priori de constituționalitate, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

18. Având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională, Curtea a considerat că acestea pot fi eliminate doar dacă există o rațiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea a constatat că o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităților existente în sistem și, nu în ultimul rând, situația de criză economică și financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât și cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea a reținut că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, și nu prevede diferențieri procentuale pentru diversele categorii cărora i se adresează, pentru a nu determina ca una ori alta să suporte mai mult sau mai puțin măsura de reducere a venitului obținut dintr-o atare pensie.

19. Totodată, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“.

20. Prin Decizia nr. 551 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 10 iulie 2012, Curtea a reținut că "și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie de un anumit cuantum“.

21. Prin Decizia din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluță și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate (paragraful 16). De asemenea, a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe rațiuni obiective, și anume contextul economic și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari (paragraful 20).

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

23. În final, Curtea reține că, prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, legiuitorul a prevăzut la art. 1 următoarele:

"(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

(2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.

(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin. (1).

(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.“