Decizia CCR nr. 271 din 7.05.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 393/122/2013 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 884D/2013.

2. Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din 29 aprilie 2014, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin, autorul excepției de neconstituționalitate prezentându-se după închiderea dezbaterilor. Acestea au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 6 mai 2014 și, ulterior, pentru data de 7 mai 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 393/122/2013, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Viorel Vonica într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de modificare a punctajului mediu anual necesar calculării pensiei.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece creează discriminări între asigurații sistemului public care în decursul unui an pot avea stagii de cotizare diferite. Astfel, pentru perioada de activitate cuprinsă între lunile august-decembrie 1960, prin împărțirea la 12 a salariului de încadrare pe cele 5 luni lucrate, se stabilește un punctaj mediu anual mai mic față de cel realizat pentru anul complet de activitate și, ca atare, acest sistem de calcul aplicat de Casa de Pensii este neconstituțional.

5. Tribunalul Giurgiu - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens arată că, în ce privește atât prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cât și prevederile art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 263/2010, "textul este ușor confuz și permite inclusiv interpretarea sa în toate situațiile, inclusiv atunci când situația concretă dovedește o contribuție parțială, numai la nivelul unei fracții din an raportul pentru stabilirea punctajului anual să se facă obligatoriu cu numitorul 12, ceea ce, din perspectivă logică, apare ca absurd“. Dacă textul permite o astfel de interpretare obiectiv dovedită chiar în această cauză, instanța consideră că o astfel de situație este necesar a fi analizată și cenzurată de Curtea Constituțională, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

6. De altfel, art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 263/2010 afectează în aceeași măsură modul de calcul al punctajului mediu anual. Din analiza dispozițiilor de lege menționate rezultă că în modul de calcul al punctajului anual și punctajului mediu anual nu se ține seama de faptul dacă asiguratul a lucrat an întreg sau o parte din an, punctajul anual calculându-se prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare, ca și cum asiguratul a desfășurat activitatea pe întregul an. În situația în care s-a contribuit în același mod, asigurații - indiferent de perioada în care au efectuat aceste stagii - ar trebui să beneficieze de criterii legale identice pentru determinarea punctajului lunar și anual, ce stă la baza stabilirii pensiei, în raport cu dispozițiile art. 16 din Constituție.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Avocatul Poporului consideră, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât nu creează discriminare, aplicându-se tuturor persoanelor care intră sub incidența lor. Totodată, în conformitate cu art. 47 din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 870/2008.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile depuse la dosar de autorul excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, având următoarea redactare: "(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.“

12. Deși prevederile de lege criticate au fost abrogate prin Legea nr. 263/2010 [aceasta cuprinzând dispoziții similare în art. 3 alin. (1) lit. m)], cu toate acestea continuă să își producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituționalitatea acestora.

13. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceleași dispoziții de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională, care, prin Decizia nr. 684 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, a statuat că aceste texte de lege nu contravin prevederilor constituționale ale art. 16.

15. În acest sens, Curtea a reținut că interpretarea pretins neconstituțională a textului de lege este generată de premisa greșită de la care pleacă autorul excepției, care are în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstracție de faptul că, în final, punctajul mediu anual se va împărți la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contribuție fracționată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal.

16. Astfel, Curtea a reținut că punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fracționat se va completa, în final, cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, parțial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege. Din această perspectivă de ansamblu rezultă că modalitatea de calcul instituită de art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 duce, în final, la rezultate identice pentru cei care au avut contribuții identice și un stagiu de cotizare egal, chiar dacă unii au contribuit în fracțiuni de an și alții fără întrerupere. În același sens este și Decizia nr. 869 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 14 august 2009.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

18. În plus, Curtea reține că, dacă punctajul anual al asiguratului s-ar determina prin împărțirea la numărul de luni efectiv lucrate, iar nu la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, s-ar ajunge ca - în ipoteza în care o persoană a lucrat anul întreg, iar alta doar o lună din anul respectiv - punctajul anual corespunzător să fie identic pentru ambele situații, ceea ce ar fi inechitabil.