Legea nr. 168/2015 - completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 - măsurile pt. finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR, SENATUL

LEGENr. 168/2015

pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Monitorul Oficial nr. 473 din 30.06.2015

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic.

La articolul 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

"(6) Sunt exceptate de la aplicarea procedurilor prevăzute la alin. (5) suprafețele de teren cu destinație agricolă indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic vegetal și animal, de utilitate publică, prevăzute în anexele nr. 1-5 și 7 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare."

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA

PREȘEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Legea nr. 168/2015 - completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 - măsurile pt. finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România




Bodor Ileana 6.02.2016
Buna ziua,

Tot din Salaj, mai avem o parcela de teren, care trebuie retrocedata. Consiliul local spune ca legea 165 il opreste sa faca punerea in posesie. Puneti sa imi spuneti daca nu sunt modificari in acest sens.
Multumesc.
Răspunde
Bodor Ileana 6.02.2016
Buna ziua

Sunt din Salaj, si in contextul discutiilor privind retrocedarile am si eu o mare problema nerezolvata de zeci de ani. Mama mea, ca mostenitoare a unui imobil preluat de comunisti, si ulterior demolat de acestia, a inaintat un dosar catre institutiile desemnate in acest sens (acestea au fost schimbate ca si numarul legii), de mai bine de 20 de ani, mai exact de la aparitia legii 10. Dosarul cuprinde si o sentinta a Tribunalului din zona, care argumenteaza cele de mai sus. Nu ne permitem un avocat, iar "Avocatul Poporului" nu se implica pentru ca are puteri limitate. Insa, am inteles,
Citește mai mult ca daca nu se solutioneaza intr-o anumita perioada de timp, risti sa pierzi acesti drept. Deci, asa se rezolva problemele? Dam o lege, tergiversam finalizarea dosarelor mici, si dupa aceea spunem ca nu s-au incadrat in timp. Intrebarea mea este: exista aceasta lege cu termenele de finalizare? Chiar nu avem nici o sansa? Multumesc pentru timpul acordat.
Răspunde
Expunere de motive initiator 19.10.2015
Referitor la Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, se impun a se reţine câteva aspecte ce pot avea consecinţe grave pentru cercetarea agricolă din ţara noastră, prin referiri concrete la retrocedarea în natură către foştii proprietari a unor terenuri aflate în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare în câteva articole din lege.

Reducerea suprafeţelor unităţilor de cercetare va duce la imposibilitatea protejării tezaurului
Citește mai mult naţional de germoplasmă (conservat de unităţile de cercetare-dezvoltare începând de la înfiinţare până în prezent) şi asigurării producerii seminţelor din soiurile româneşti, adaptate la condiţiile specifice din ţara noastră, prin rezistenţa sporită la temperaturi extreme, boli şi dăunători, libere de patogeni sistemici.

Importul de sămânţă, soiuri şi hibrizi neadaptaţi condiţiilor ecoclimatice din ţara noastră, va însemna creşterea fără limite a preţurilor la seminţe şi material săditor. Experienţa ultimilor 10 ani a demonstrat că introducerea fără „bariere” a soiurilor, hibrizilor străini a condus la introducerea şi răspândirea unor boli virotice şi criptogramice de carantină (microplasmoze la cereale păioase, focul bacterian, cancerul bacterian, fitoplasmoze, viroze şi alte boli sistemice), cu consecinţe grave asupra producţiei agricole pe suprafeţe mari.

Apreciem că este o stringentă nevoie să se acorde cercetării agricole atenţia cuvenită pe care programul de guvernare l-a considerat prioritate naţională susţinută de stat, indispensabilă dezvoltării durabile a agriculturii româneşti, fiind activitatea generatoare de progres economic şi social.

Potrivit Declaraţiei de la Lisabona, Uniunea Europeană îşi propune să dezvolte în decurs de un deceniu, cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere, principalele direcţii de acţiune fiind societatea informaţională, educaţia şi cercetarea; pentru politica europeană în domeniul cercetării, devine esenţial conceptul de „spaţiu european de cercetare”.

Integrarea României în Uniunea Europeană a impus susţinerea şi perfecţionarea activităţii de cercetare, înlăturarea obstacolelor existente în finalizarea procesului de reconstrucţie şi revigorarea întregului sistem de cercetare-dezvoltare din agricultură, pentru ca ştiinţa, pe bază de cunoaştere, conform conceptului european, să devină factor promotor în modernizarea agriculturii ţării noastre.

Menţionăm că Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi unităţile subordonate au retrocedat peste 126.000 ha din 1990 şi până în prezent. Pentru protejarea cercetării din domeniul agricol, actuala suprafaţă de 30.000 ha reprezintă suprafaţa minimă, absolut indispensabilă pentru buna funcţionare a activităţii de cercetare-dezvoltare, astfel ca aceasta să-şi realizeze obiectivele propuse.

Deoarece, în prezent, Agenţia Domeniilor Statului mai administrează aproximativ 400.000 ha de teren la nivelul ţării, considerăm oportun să se retrocedeze cu prioritate aceste terenuri şi să fie protejate terenurile aflate în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare pe care statul are investiţii mari şi pe care se desfăşoară activitatea de cercetare în domeniul agricol.

Faţă de cele prezentate, am elaborat propunerea legislativă anexată, pe care o supunem spre adoptare, în procedură de urgenţă, Parlamentului.

Initiatori: 8 deputati+senatori, din care:
deputati - PNL: Gireadă Dumitru-Verginel, Săpunaru Nini, Scarlat George, Şoptică Costel, Teju Sorin
deputati - PDL: Iliuţă Vasile, Teodorescu Cătălin-Florin
senatori - PNL: Tomoiagă Ştefan-Liviu
Răspunde