Decizia CCR nr. 295 din 28.04.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 2 alin. (4) din OG nr. 14/2013 - reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pt. suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare...

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, excepție ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Călărași în Dosarul nr. 1.720/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.003D/2014 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Marius Gheorghe, șef serviciu în cadrul Direcției generale juridice și relația serviciul contencios, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care precizează că unul dintre motivele esențiale care a stat la baza emiterii Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 a fost creșterea absorbției fondurilor structurale și de coeziune, fiind necesară utilizarea în integralitate a fondurilor alocate României. De asemenea menționează că, în prezenta cauză, criticile de neconstituționalitate se fundamentează, în principal, pe modalitatea de interpretare și sfera de aplicare a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, neexistând un motiv serios și efectiv cu privire la neconstituționalitatea acestui text de lege în raport cu art. 16 și 53 din Constituție. Depune note scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate reprezintă opțiunea legiuitorului preocupat de buna gestionare a sumelor cuprinse în bugetul de stat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Sentința civilă nr. 1.905 din 16 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.720/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. Excepția a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Călărași într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ - Nota privind neîncadrarea în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 a Direcției generale programe europene și a unei decizii emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare are loc doar pentru contractele de achiziție publică care au făcut obiectul verificării în concordanță cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Totodată, susține că această verificare a procesului de atribuire a contractelor se face în mod selectiv, potrivit prevederilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006, astfel încât, numai dacă Ministerul Finanțelor Publice ar fi selectat verificarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică în cauză, atunci acestea ar fi făcut obiectul verificării și emiterii, dacă era cazul, a avizului consultativ. Prin urmare, numai în aceste condiții, ar fi putut beneficia de prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, care se aplică beneficiarilor de fonduri europene, pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice. Consideră că "prevederile art. 2 alin. (4) lit. a) se interpretează în sensul delimitării și îngrădirii accesului beneficiarilor de fonduri europene la posibilitatea suportării de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate“.

7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul constituționalității textului de lege criticat și arată că, din întreaga reglementare a prevederilor art. 2 alin (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, nu rezultă o încălcare a dispozițiilor art. 16 și 53 din Constituție. De altfel, modalitatea de formulare a excepției de neconstituționalitate vizează modul de interpretare a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 și sfera de aplicare a acestor prevederi legale, nefiind decelată o critică efectivă cu privirea la neconstituționalitatea acestor texte de lege prin raportare la prevederile art. 16 și 53 din Constituție.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că, prin art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, legiuitorul a reglementat numai anumite situații detaliate expres, în care se aplică prevederile ordonanței. Potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 14/2013, ținând cont și de normele de aplicare ale acesteia, precum și de alte reglementări în domeniu, rezultă faptul că, pentru a se suporta din bugetul statului sumele aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor, procedurile de achiziție inițiate de autorul excepției ar trebui să îndeplinească următoarele condiții cumulative: "1. sumele să rezulte din corecțiile financiare aplicate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora; 2. procedura de achiziție să fie inițiată înainte de data de 10 iunie 2011; 3. procedura de atribuire să fi făcut obiectul verificării de către UCVAP/CVAP și să nu existe un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006; 4. implementarea proiectului să fie finalizată; 5. sumele să fie recuperate la data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2013; 6. să se prezinte o copie a contestației administrative formulate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011“. În speță, niciuna dintre cele trei proceduri de achiziție publică nu a făcut obiectul verificării UCVAP/CVAP, deoarece valoarea estimată a respectivelor contracte de achiziție s-a situat sub pragul valoric prevăzut de art. 124 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Astfel, în situația în care procedura de achiziție nu a făcut obiectul verificării UCVAP/CVAP și pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006, nu se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 14/2013.

10. Invocând considerente de principiu din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului privind egalitatea în drepturi, Guvernul consideră că art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului 14/2013 nu instituie o discriminare. Măsurile fiscal-bugetare reglementate prin acest act normativ sunt unele speciale, iar condițiile de aplicare a acestora sunt prestabilite de lege și trebuie îndeplinite în mod cumulativ. Pentru aceleași argumente arată că nu se poate reține nici încălcarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 30 iulie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 16/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 4 martie 2015, prevederi având următorul cuprins: "Prevederile alin. (1)-(3) se aplică:

a) numai în cazul contractelor de achiziție publică, a căror procedură de atribuire a fost inițiată înainte de data de 10 iunie 2011 de beneficiarii prevăzuți la art. 1, care a făcut obiectul verificării Unității pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice/compartimentelor de verificare a achizițiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, și pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, valabilă până la această dată;

b) numai în cazul contractelor de achiziție publică, a căror procedură de atribuire a fost inițiată în perioada 10 iunie 2011-1 octombrie 2011 de beneficiarii prevăzuți la art. 1, care a făcut obiectul verificării UCVAP/CVAP și pentru care a fost înscrisă opinia «fără observații» de către UCVAP/CVAP, în conformitate cu art. 4 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2011;

c) în cazul contractelor de achiziție publică, încheiate de beneficiarii prevăzuți la art. 1, a căror procedură de atribuire a fost inițiată începând cu data de 1 octombrie 2011, pentru care documentația de atribuire a fost evaluată și aprobată de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, denumită în continuare ANRMAP, în conformitate cu atribuțiile sale prevăzute la art. 71 alin. (3) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția contractelor de achiziție publică la care, prin modificările aduse documentației de atribuire intervenite după data publicării anunțului/invitației de participare în Sistemul electronic al achizițiilor publice, au fost constatate abateri de la prevederile legislației privind achizițiile publice.“

Prevederile art. 2 alin. (1)-(3) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, la care normele de lege criticate fac trimitere au următorul cuprins: "(1) Creanțele bugetare rezultate din corecțiile financiare și sumele de recuperat rezultate în urma stabilirii corecțiilor, în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de la o poziție distinctă din cadrul titlului 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», în situațiile prevăzute la alin. (4).

(2) Sumele rezultate sau care vor rezulta din reducerile procentuale stabilite, în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de la poziția distinctă menționată la alin. (1), în situațiile prevăzute la alin. (4).

(3) Sumele recuperate atât în cazul proiectelor finalizate care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe sunt contestate sau în litigiu, cât și în cazul proiectelor aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, în urma stabilirii corecțiilor financiare, în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de la poziția distinctă menționată la alin. (1), în situațiile prevăzute la alin. (4).“

14. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15. Din examinarea actului de sesizare și a notelor scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acesta susține neconstituționalitatea prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2003, prin prisma criticilor aduse altor dispoziții legale, respectiv art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, dispoziții care nu fac obiectul excepției de neconstituționalitate.

16. În același timp, Curtea constată că autorul excepției formulează critici de neconstituționalitate, solicitând în realitate modificarea și completarea prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului, în sensul extinderii sferei de aplicare a acestora și în alte situații decât cele menționate în text. Or, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, astfel încât, în raport cu criticile formulate în prezenta cauză, Curtea constată că excepția este inadmisibilă.

17. De altfel, din examinarea prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, Curtea reține că acestea instituie condiții și criterii privind aplicarea măsurilor fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, stabilind cu precizie sfera contractelor de achiziție publică vizate. O asemenea reglementare ține de opțiunea legiuitorului delegat, justificată, astfel cum rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2013, de necesitatea creșterii absorbției fondurilor structurale și de coeziune, în condițiile în care se impunea reglementarea situației sesizate prin Raportul Curții Europene de Audit, respectiv "slăbiciunea sistemului determinată de aplicarea Ordinului Președintelui ANRMAP (Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice) nr. 51/2009, ordin care, conform opiniei cuprinse în Raport, este contrar prevederilor art. 38 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii“, iar Comisia Europeană a recomandat în mod repetat ca Guvernul României să ia măsuri strategice pentru a asigura suportarea sumelor aferente corecțiilor de la bugetul de stat.