Decizia CCR nr. 509 din 30.06.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, excepție ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 16.037/180/2013 al Judecătoriei Bacău - Secția penală. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 403D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că Vasile Botomei a depus la dosar înscrisuri și note în susținerea admiterii excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, referitor la susținerile autorului excepției potrivit cărora sintagma "folosirea fără drept" cuprinsă în art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, contravine dispozițiilor art. 53 din Constituție, reprezentantul Ministerului Public menționează că folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat înseamnă folosirea acestora fără respectarea regulilor expres stabilite prin Legea nr. 51/1995, care este o lege ce stabilește exercitarea în condiții legale și de coerență a unei profesii liberale. Ca atare, stabilirea unor reguli într-o materie reprezintă ordine publică, iar aceasta constituie unul din criteriile de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, așa încât critica astfel formulată nu este întemeiată.

5. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 44 din Constituție, arată că înregistrarea unui nume de domeniu (web) nu conferă titularului acestuia un drept de proprietate, ci eventual un drept de folosință asupra acestuia, astfel încât invocarea acestor dispoziții constituționale nu este pertinentă.

6. De asemenea, în ceea ce privește susținerile privind încălcarea drepturilor constituționale referitoare la dreptul la informație, învățătură, conștiință și cultură, reprezentantul Ministerului Public apreciază că toate aceste drepturi pot fi exercitate în condițiile în care nu încalcă drepturile și libertățile altor persoane, astfel încât invocarea acestora nu are legătură cu infracțiunea reglementată de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată.

7. În fine, reprezentantul Ministerului Public arată că prevederile de lege criticate nu contravin nici dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, apreciind ca fiind neîntemeiate și criticile formulate din această perspectivă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

8. Prin Încheierea din 19 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 16.037/180/2013, Judecătoria Bacău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile Botomei cu ocazia judecării cauzei penale având ca obiect infracțiunea de înșelăciune.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că în anul 2009 a dobândit dreptul de proprietate pentru domeniile www.unbr.info și www.baroulbacau.ro, "dobândite cu titlu valabil prin cumpărare de Cabinetul Decan Avocat Doctor Botomei Vasile, în calitate de persoană fizică autorizată", precizând că "scopul folosirii domeniilor în cauză este pentru aplicația tezei de doctorat, rezultatul fiind atins prin Atestatul de doctorat, motiv pentru care textul art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 înfruntă toate reglementările invocate". Arată că "niciuna din denumirile reglementate de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, nu au făcut obiectul unei mărci înregistrate (...) pentru a i se opune titularului proprietar Botomei Vasile", iar "în lipsa unor reglementări din care să rezulte la cine se referă art. 60 alin. (6) din lege, fără a distinge între cine este cu drept și cine nu este cu drept spre a folosi denumirile reglementate", textul de lege criticat în prezenta cauză face "în continuare obiectul altor judecăți, exact pe motivul discriminării titularilor proprietăților". Susține că "temeiul de drept prevăzut de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, nu are fundamentare constituțională pentru menținerea sa în vigoare, cu atât mai mult cu cât profesia de avocat este reglementată fără discriminare între persoane fizice autorizate care, în lipsa unei hotărâri judecătorești de interzicere a exercitării profesiei, nu poate fi concepută nici interzicerea folosirii denumirilor sub care titularul este înregistrat." Întrucât "prevederile textului art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, nu disting între condițiile când sunt folosite denumirile cu drept, față de când sunt folosite fără drept, prin aplicare discriminatorie între persoane fizice și persoane juridice înregistrate cu scop și obiect de activitate identic", în opinia autorului excepției de neconstituționalitate aceste prevederi "înfrâng constituționalitatea art. 45 din Constituție, privind accesul liber al persoanei fizice autorizate în calitate de agent economic la activitatea economică, libera inițiativă și exercitarea acesteia în condițiile legii prin care a fost înregistrată".

10. Apreciază că prin "aplicarea sancțiunii textului art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată"" sunt încălcate și principiile constituționale reglementate de art. 29 alin. (1) și art. 31 alin. (1) din Constituție, privind libertatea gândirii și a opiniilor, precum și dreptul la informație, deoarece "titularul dreptului de proprietate intelectuală din teza de doctorat deține dreptul de a publica orice informație de interes public în legătură cu rezultatele aplicațiilor tezei", iar "dreptul de a publica opinii, exprimate științific ca doctor în drept (...), nu poate fi îngrădit sub nicio formă."

11. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textul art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, înfrânge și principiul universalității, deoarece expresia "folosirea fără drept" din cuprinsul textului criticat dă naștere unor interpretări neconstituționale, cu caracter retroactiv, "care au adus atingere dreptului legitim al autorului dr. av. Botomei Vasile de a beneficia de folosința dreptului legitim câștigat, atât prin rezultatele științifice publicate în drept comparat, cât și drepturilor legitime câștigate prin hotărâri judecătorești definitive în penal, prin care a mai fost cercetat și declarat nevinovat de infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, uzurpare de calități oficiale, exercitare a profesiei de avocat fără drept, înșelăciune, toate aflate în legătură cu actele efectuate în exercitarea activității profesionale pentru care este înregistrat cu Cabinet Decan Avocat Doctor Botomei Vasile."

12. Judecătoria Bacău - Secția penală apreciază că prevederile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, sunt în concordanță cu normele constituționale și dispozițiile convenționale invocate. Instanța de judecată arată că, "potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României, Parlamentul are competența de a reglementa prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru aceasta."

13. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

14. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, sunt constituționale. În esență, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca fiind neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2,art. 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstitu- ționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, cu modificările ulterioare, prevederi potrivit cărora "Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă."

18. În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 29 alin. (1) - Libertatea conștiinței, art. 31 alin. (1) - Dreptul la informație, art. 32 alin. (1) - Dreptul la învățătură, art. 33 - Accesul la cultură, art. 44 alin. (1)-(4), (6), (8)-(9) - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, apreciază că textul de lege criticat aduce atingere unor dispoziții din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și anume: art. 6 paragraful 1 (dreptul la un proces echitabil), art. 14 (interzicerea discriminării), art. 17 (interzicerea abuzului de drept), art. 53 (apărarea drepturilor omului recunoscute) , art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (protecția proprietății), art. 2 din Protocolul nr. 2 (dreptul la instruire), art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 (dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori), și art. 1 din Protocolul nr. 12 (interzicerea generală a discriminării).

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în fapt, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului Vasile Botomei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 din vechiul Cod penal, a infracțiunii prevăzute de art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal, respectiv exercitarea fără drept a unei profesii, infracțiune prevăzută de art. 281 din vechiul Cod penal raportat la art. 26 din Legea nr. 51/1995, republicată. Potrivit notelor scrise ale autorului excepției, Curtea reține că acesta a fost condamnat, în temeiul art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, pentru folosirea fără drept a denumirilor de Cabinet Avocat Doctor Botomei Vasile - Baroul Bacău - Uniunea Națională a Barourilor din România, reprezentat prin titular Dr. av. Botomei Vasile; Baroul Bacău din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, reprezentat prin Decan Avocat Doctor Botomei Vasile; și Uniunea Națională a Barourilor din România - UNBR, reprezentată prin Președinte Dr. Av. Botomei Vasile.

20. Referitor la prevederile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, criticate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 155 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, prin care Curtea a statuat că, în concepția legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta.

21. Prin Decizia nr. 339 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 1 iunie 2012, Curtea a reținut că incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, pentru care se cere o anumită pregătire și, în consecință, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv viața și integritatea fizică și psihică ale persoanei, precum și interesele patrimoniale ale acesteia. Societatea nu poate îngădui ca anumite profesii, precum aceea de medic, de farmacist sau de stomatolog, să fie practicate de persoane fără calificare și fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleași cerințe, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat este o opțiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului.

22. Așa fiind, Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R., constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. fiind interzisă, iar actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. De asemenea, potrivit art. 26 alin. (1) din același act normativ, exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe tabloul avocaților acelui barou constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.

23. În acest sens, prin Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2014, Curtea a reținut că organizarea avocaților în barouri și a barourilor în Uniunea Avocaților din România nu contravine normelor din Constituție. Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca de altfel a oricărei alte activități ce prezintă interes pentru societate, este firească și necesară, în vederea stabilirii competenței, a mijloacelor și a modului în care se poate exercita această profesie, precum și a limitelor dincolo de care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii profesionale. De asemenea, prin Decizia nr. 233 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004, Curtea a reținut că "legiuitorul are libertatea de a reglementa condițiile în care pot fi constituite, organizate și în care funcționează diferite tipuri și forme de asociație, inclusiv să dispună constituirea obligatorie a unor asociații pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuții de interes public. Această libertate se întemeiază pe dispozițiile art. 9 teza întâi din Constituție, republicată, potrivit cărora «Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii.» Barourile și Uniunea Avocaților, precum și camerele notarilor publici sunt asociații profesionale cu un specific deosebit. Întreaga activitate desfășurată de aceste asociații și de membrii lor este una de interes public, ceea ce impune o reglementare legală mai cuprinzătoare, chiar și în ceea ce privește calitățile membrilor, condițiile de organizare și funcționare, nedemnitățile, incompatibilitățile, răspunderea disciplinară și altele."

24. Ca atare, deși avocatura este o profesie liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, rațiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 129 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014).

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezenta cauză.

26. În acest context, Curtea reține că prevederile de lege criticate din Legea nr. 51/1995, republicată, au fost edictate de legiuitor cu scopul de a proteja relațiile sociale referitoare la exercitarea unei profesii liberale, respectiv profesia de avocat, astfel încât aceasta, ca de altfel și alte profesii reglementate de norme speciale, se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei. Așa fiind, Curtea constată că niciuna dintre prevederile constituționale și convenționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate nu este încălcată prin prevederile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată.