Decizia CCR nr. 992 din 22.11.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 93,art. 96 alin. 2 lit. a)–c), alin. (7) lit. e), h) şi i), art. 254 alin. (3) în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat,...

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92,art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) și i), art. 254 alin. (3) în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "și la unitățile de învățământ“, alin. (8)-(11), (13)-(17) și (20), art. 257 alin. (2) și (3), art. 258 alin. (1), (3), (5) și (7), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă și art. 282 din Legea educației naționale nr. 1/2011, excepție ridicată de Ion Criveanu în Dosarul nr. 186/90/2012 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.203D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curții faptul că dosarul se află la al doilea termen de judecată.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate nu fac decât să reflecte o nouă realitate socială în care descentralizarea administrativă joacă un rol important.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 iunie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 186/90/2012, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92,art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) și i), art. 254 alin. (3) în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) teza a doua sintagma "și la unitățile de învățământ“, alin. (8)-(11), (13)-(17) și (20), art. 257 alin. (2) și (3), art. 258 alin. (1), (3), (5) și (7), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă și art. 282 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Excepția a fost invocată de Ion Criveanu într-un dosar având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de desfacere a contractului său individual de muncă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât aduc o atingere gravă sistemului național de învățământ prin lăsarea unităților de învățământ de stat, coordonate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și subordonate acestuia (și implicit inspectoratelor școlare, care sunt servicii publice deconcentrate ale ministerului la nivelul unităților administrativ-teritoriale), la latitudinea directorilor acestor unități și a consiliilor de administrație ale acestora. Aceste consilii de administrație sunt formate din doar 1/3 cadre didactice (dintre care 2-3 sunt directori), restul fiind reprezentanți ai consiliului local, ai primarului și ai comitetului de părinți.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, faptul că un organism din care fac parte numai câteva cadre didactice poate să se pronunțe în privința concedierii unui alt cadru didactic este de natură să încalce drepturile sale constituționale. De asemenea, acesta consideră că rolul directorului în procedurile disciplinare este disproporționat față de poziția sa reală în cadrul colectivității de cadre didactice.

Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În opinia sa, prin adoptarea Legii educației naționale nr. 1/2011 s-a creat cadrul legal pentru realizarea descentralizării sistemului de educație și implementarea principiilor de reformă stabilite în Pactul național pentru educație, semnat și asumat de toate segmentele politice implicate. Din expunerea de motive la Legea educației naționale reiese faptul că școala este o instituție de educare și formare, și nu o instituție politică, tocmai de aceea directorii trebuie să fie oameni ai comunității, nu ai unui partid politic, iar deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post și angajarea personalului didactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliul de administrație, descentralizarea oferind școlii oportunitatea de a-și câștiga rolul central și poziția de prestigiu în cadrul comunității.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2/3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile dispozițiilor art. 93 [și nu art. 92, cum în mod eronat a reținut instanța], art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) și i), art. 254 alin. (3) în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "și la unitățile de învățământ“, alin. (8)-(11), (13)-(17) și (20), art. 257 alin. (2) și (3), art. 258 alin. (1), (3), (5) și (7), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă și art. 282 din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, prevederi care au următorul conținut:

- Art. 93:"Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară și disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliul de administrație, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unității de învățământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administrație. Angajatorul este unitatea de învățământ“;

- Art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) și i): "(2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;

b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. [_]

(7) Consiliul de administrație are următoarele atribuții principale: [_]

e) organizează concursul de ocupare a funcțiilor de director și de director adjunct; [_]

h) sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;

i) aprobă comisiile de concurs și validează rezultatul concursurilor;“;

- Art. 254 alin. (3) în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "și la unitățile de învățământ“, alin. (8)-(11), (13)-(17) și (20):

"(3) În învățământul preuniversitar de stat și particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post și angajarea personalului didactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliul de administrație al unității de învățământ, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(5) Consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum și condițiile și modalitățile de ocupare a acestora. [_]

(7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afișare la inspectoratele școlareși la unitățile de învățământrespective și pe site-ul acestor instituții cu cel puțin 30 de zile înaintea declanșării procedurilor de selecție și angajare pe aceste posturi didactice/catedre.

(8) Concursul prevăzut la alin. (3) constă în:

a) probă practică sau inspecție specială la clasă și probă scrisă din didactica specialității la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă;

b) prezentarea unui curriculum vitae și susținerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat și a personalului didactic pensionat.

(9) Unitățile de învățământ, individual, în consorții școlare sau în asocieri temporare la nivel local ori județean, organizează concursul pentru ocuparea posturilor și catedrelor, conform statutului acestor posturi didactice și catedre, stabilit în condițiile alin. (5).

(10) Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administrație al unității de învățământ. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu și un reprezentant al inspectoratului școlar județean. În situația în care concursul se organizează în consorții școlare sau în asocieri temporare la nivel local ori județean, comisiile sunt validate de consiliile de administrație ale unităților de învățământ.

(11) În învățământul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administrație al unității de învățământ care organizează concursul. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract individual de muncă se face de directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar general. [_]

(13) Candidații care au dobândit definitivarea în învățământ, profesori cu drept de practică, și au ocupat prin concurs validat, în condițiile metodologiei, de consiliul de administrație al unității de învățământ un post didactic vacant sunt titulari în învățământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar general, directorul unității de învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

(14) Pentru candidații care nu au dobândit definitivarea în învățământ, profesori debutanți, și au ocupat prin concurs validat, în condițiile metodologiei, de consiliul de administrație al unității de învățământ un post didactic vacant, directorul unității de învățământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an școlar. În situația în care acești candidați promovează examenul pentru definitivarea în învățământ, consiliul de administrație poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.

(15) Pentru candidații care au ocupat prin concurs validat, în condițiile metodologiei, de consiliul de administrație al unității de învățământ un post didactic rezervat, directorul unității de învățământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an școlar, respectiv până la revenirea titularului pe post. Consiliul de administrație al unității de învățământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă și în anul școlar următor, în situația în care postul rămâne rezervat.

(16) Directorii unităților de învățământ comunică în scris inspectoratului școlar, imediat după concurs, următoarele situații:

a) angajarea cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată pe posturi didactice a candidaților validați după concurs;

b) debutanții care au ocupat prin concurs validat, în condițiile metodologiei, de consiliul de administrație al unității de învățământ un post didactic vacant și pentru care consiliul de administrație al unității de învățământ poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, în situația în care acești candidați promovează examenul pentru definitivarea în învățământ;

c) candidații participanți la concurs și nerepartizați;

d) posturile didactice și orele rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unității sau al consorțiilor școlare.

(17) Inspectoratul școlar centralizează la nivel județean/al municipiului București posturile didactice și orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de dialog social și aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. [_]

(20) Eliberarea din funcție a personalului didactic în unitățile de învățământ cu personalitate juridică se face de către directorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație, iar la unitățile de învățământ particulare de către persoana juridică fondatoare.“;

- Art. 257 alin. (2) și (3): "(2) Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învățământ, prin consiliul de administrație.

(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector al unității administrativ-teritoriale, respectiv președintele consiliului județean pe raza căreia se află unitatea de învățământ“;

- Art. 258 alin. (1), (3), (5) și (7): "(1) Consiliul de administrație stabilește comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unității de învățământ preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului școlar, precum și un reprezentant al consiliului local, respectiv județean, în funcție de unitățile aflate în subordine. [_]

(3) Consiliul de administrație validează rezultatele concursului de ocupare a funcțiilor de director, respectiv director adjunct și emite decizia de numire în funcția de director, respectiv de director adjunct. [_]

(5) Directorul unității de învățământ de stat poate fi eliberat din funcție prin hotărârea consiliului de administrație, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situație, este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul școlar județean/al municipiului București. [_]

(7) În condițiile vacantării funcției de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea interimară este preluată, prin hotărâre a consiliului de administrație, de către directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administrație, care devine automat și ordonator de credite.“;

- Art. 280 alin. (5) lit. a): "(5) Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:

a) consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar, pentru personalul didactic și personalul de conducere al acesteia;“;

- Art. 281 alin. (1) teza ultimă: "(1) Pentru personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către director sau de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație. Sancțiunile aprobate de consiliul de administrație sunt puse în aplicare și comunicate prin decizie a directorului unității de învățământ preuniversitar.“;

- Art. 282:"Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unității de învățământ, inspectorul școlar general sau ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.“

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în fața legii, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 102 privind rolul și structura Guvernului, art. 116 privind structura administrației centrale de specialitate, art. 123 privind instituția prefectului, art. 124 privind înfăptuirea justiției, precum și dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

I. Referitor la dispozițiile art. 96 alin. (2) lit. a) și b), alin. (7) lit. e) și i), art. 254 alin. (3) în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "și la unitățile de învățământ“, alin. (8)-(11), (13)-(17), (20), art. 257 alin. (2) și (3) și art. 258 alin. (1), (3), (5) și (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011, Curtea reține că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, cauza vizând desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al autorului excepției; astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011).

II. În ceea ce privește dispozițiile art. 93,art. 96 alin. (2) lit. c) și alin. (7) lit. h), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă și art. 282 din Legea educației naționale nr. 1/2011, Curtea observă că acestea prevăd, în esență, faptul că din consiliul de administrație al școlilor (care, printre altele, sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice) fac parte cadre didactice, inclusiv directorul școlii respective, reprezentanți ai părinților, un reprezentant al primarului și un reprezentant al consiliului local.

Curtea constată că dispozițiile legale criticate sunt rezultatul unei opțiuni a legiuitorului, care, pe de o parte, a dorit să lase luarea unor decizii de acest tip (referitoare la raporturile de muncă) în sarcina comunităților locale, conferind competențe cu caracter decizional în ceea ce privește învățământul preuniversitar de stat, întrucât acestea cunosc mai bine realitățile locale, iar, pe de altă parte, a transferat luarea deciziei de desfacere a contractului de muncă în sarcina consiliului de administrație al unităților de învățământ compus din membrii comunităților locale pentru rațiunile mai sus înfățișate. Curtea reține astfel că aceste dispoziții nu contravin prevederilor constituționale referitoare la rolul Guvernului în exercitarea conducerii generale a administrației publice sau celor referitoare la rolul prefectului.

Soluția legislativă apare ca justificată în contextul în care, potrivit art. 24 lit. c) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006, autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor și orașelor exercită competențe partajate cu autoritățile administrației publice centrale privind învățământul preuniversitar de stat, cu excepția învățământului special.

Mai mult, o asemenea măsură este în concordanță cu dispozițiile art. 120 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază peprincipiile descentralizării, autonomiei localeși deconcentrării serviciilor publice“, coroborate cu cele ale art. 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, potrivit cărora "Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive“.

În ceea ce privește susținerile autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, dispozițiile legale criticate aplicându-se la fel tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică.

Referitor la art. 124 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că, potrivit art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011, "dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat“. În aceste condiții, nu se poate reține încălcarea celor două articole menționate.

Având în vedere că nu a avut loc vreo încălcare a drepturilor fundamentale invocate, Curtea mai reține că dispozițiile art. 53 din Constituție invocate nu sunt incidente în cauza de față. De asemenea, nici dispozițiile art. 116 nu sunt incidente, având în vedere că ele se referă la poziția ministerelor și a altor organe de specialitate în cadrul Guvernului.