Decizia CCR nr. 1.094 din 20.12.2012 privind sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai CNA

Cu Adresa nr. 51/5.001 din 22 noiembrie 2012, secretarul general interimar al Camerei Deputaților a trimis Curții Constituționale sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, sesizare formulată de 53 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.379 din 22 noiembrie 2012 și formează obiectul Dosarului nr. 1.506/L/2/2012.

La sesizare a fost anexat tabelul cuprinzând semnăturile celor 53 de deputați. Potrivit acestei liste, autorii sesizării sunt următorii: Ștefan Seremi, Constantin Dascălu, Iosif Ștefan Drăgulescu, Gabriel Andronache, Clement Negruț, Iosif Veniamin Blaga, Ialomițianu Gheorghe, Petru Călian, Constantin Chirilă, Mircea-Nicu Toader, Sulfina Barbu, Doinița-Mariana Chircu, Adrian Henorel Nițu, Teodor-Marius Spînu, Vasile Gherasim, Tinel Gheorghe, Eugen Bădălan, Lucian Nicolae Bode, Mircea Lubanovici, Cornel Ghiță, Stelian Ghiță-Eftemie, Marius Rogin, George Ionescu, Răzvan Mustea-Șerban, Valerian Vreme, Toader Stroian, Petru Movilă, Cristina Elena Dobre, Nicușor Păduraru, Samoil Vîlcu, Costică Canacheu, Claudia Boghicevici, Mihai Stroe, Sanda-Maria Ardeleanu, Ioan Oltean, Valeriu Alecu, Corneliu Olar, Florin Postolachi, Mihai Surpățeanu, Sorin Ștefan Zamfirescu, Daniel Buda, Cristian Petrescu, Adrian Florescu, Cezar-Florin Preda, Alin Augustin Florin Popoviciu, Mircea Marin, Gabriel-Dan Gospodaru, Carmen Axenie, Cristian-Ion Burlacu, Mihaela Stoica, Iulian Vladu, Constantin Severus Militam și Ioan-Nelu Botiș.

În motivarea sesizării de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că Hotărârea Parlamentului României nr. 44/2012 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului român și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 11 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, precum și deciziile Curții Constituționale nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, nr. 307 din 28 martie 2012 și nr. 783 din 26 septembrie 2012.

Autorii sesizării consideră că, în numirea unor membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, prin actul criticat, nu a fost respectată procedura prevăzută de art. 11 din Legea nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, încălcându-se astfel dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

În susținerea criticii sunt invocate și stenogramele ședințelor birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 15, 22 și 30 octombrie 2012, adresele privind propunerile de nominalizare a posibililor noi membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, precum și stenogramele dezbaterilor din cadrul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului din 23 și 30 octombrie 2012, documente anexate, în copie, sesizării.

În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la data de 23 noiembrie 2012, Curtea a solicitat punctele de vedere ale birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților asupra sesizării de neconstituționalitate.

Secretarul general al Senatului a transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin Adresa nr. XXXV/4.207 din 4 decembrie 2012, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.573 din 4 decembrie 2012. Potrivit acestuia, Hotărârea Parlamentului României nr. 44/2012 a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 504/2002 și în Constituție. În acest sens, arată că, în cadrul ședinței comune a celor două comisii de specialitate ale Parlamentului, au fost audiați și votați candidații propuși de toate grupurile parlamentare, inclusiv cei propuși de grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, precum și de grupurile parlamentare progresiste.

De asemenea, așa cum rezultă din stenograma ședinței comune din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 105 din 31 octombrie 2012, cei doi candidați propuși de Partidul Democrat Liberal au primit, în urma votului plenului comun, 26 voturi pentru și 206 voturi contra, respectiv 31 de voturi pentru și 201 voturi contra, insuficiente pentru a fi aleși.

În fine, arată că situația numirii membrilor Consiliului Național al Audiovizualului nu poate fi apreciată ca fiind similară situației candidaților pentru funcțiile de membri ai Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, deoarece, spre deosebire de situația acestora din urmă, toți candidații propuși de toate grupurile parlamentare pentru funcțiile de membri ai Consiliului Național al Audiovizualului au fost audiați și au primit voturi, atât în cadrul comisiilor reunite, cât și în plenul comun. Totodată, spre deosebire de Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, Legea nr. 504/2002 nu stabilește că ocuparea locurilor se face potrivit configurației politice și ponderii în Parlament a grupurilor parlamentare.

În consecință, solicită respingerea sesizării de neconstituționalitate.

Președintele Camerei Deputaților a transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, prin Adresa nr. 1/2.300/vz din 6 decembrie 2012, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.655 din 6 decembrie 2012. Invocând aspecte din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la controlul de constituționalitate al hotărârilor Parlamentului (spre exemplu, deciziile nr. 799 din 17 iunie 2011 și nr. 727 din 9 iulie 2012), consideră că sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 44/2012 trebuie respinsă ca inadmisibilă, întrucât Consiliul Național al Audiovizualului nu este reglementat în Constituție.

Totodată, prin prisma Deciziei Curții Constituționale nr. 738 din 19 septembrie 2012, susține că circumscrierea, în funcție de criteriul nerespectării de către hotărârile adoptate a procedurilor constituționale și regulamentare, nu se aplică hotărârii criticate prin prezenta sesizare de neconstituționalitate, întrucât procedurile legale și regulamentare au fost respectate.

În același timp, apreciază că susținerile autorilor sesizării de neconstituționalitate sunt lipsite de temeinicie, deoarece critica de neconstituționalitate are un caracter formal. Mai mult, autorii sesizării nu identifică care aspect din norma de referință, constând în art. 1 alin. (3) din Constituție, ar fi fost încălcat prin hotărârea atacată.

De asemenea, precizează că, potrivit documentelor înregistrate în cadrul procedurii parlamentare, forul legislativ, care are o competență exclusivă cu privire la numirea membrilor Consiliului Național al Audiovizualului, a respectat toate etapele și termenele reglementate în textele de lege incidente, în ceea ce privește declanșarea procedurii de numire, formularea propunerilor de candidați și înaintarea acestora către birourile permanente ale celor două Camere, în termen de 15 zile de la data declanșării procedurii de numire, transmiterea propunerilor înregistrate la birourile permanente către comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere, audierea candidaților în ședința comună a comisiilor sesizate, întocmirea avizului comun de către comisiile de specialitate ale celor două Camere, realizarea dezbaterilor în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului cu privire la numirea membrilor Consiliului Național al Audiovizualului, aprobarea candidaturilor cu votul majorității parlamentarilor prezenți, în condițiile asigurării cvorumului de ședință.

Având în vedere argumentele expuse, Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată, motiv pentru care solicită respingerea acesteia.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, lucrările și documentele aflate la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Parlamentului României nr. 44/2012, precum și dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă să se pronunțe, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 3 alin. (2), art. 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asupra constituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 44/2012.

Obiectul sesizării de neconstituționalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 31 octombrie 2012, care are următorul cuprins:

"În temeiul prevederilor art. 11 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare,

Parlamentul Românieiadoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se numesc membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, începând cu data de 20 decembrie 2012, pentru un mandat de 6 ani, după cum urmează:

- domnul Buda Viorel Vasile, membru titular, și doamna Nicolae-Ioana Nicoleta, membru supleant, la propunerea Camerei Deputaților;

- domnul Lóránd Turos, membru titular, și doamna Orsolya Eva Borsos, membru supleant, la propunerea Senatului;

- doamna Gubernat Maria Monica, membru titular, la propunerea Camerei Deputaților;

- domnul Popescu Răzvan, membru titular, și domnul Bălășoiu Gheorghe, membru supleant, la propunerea Senatului;

- domnul Gabrea Florin, membru titular, și domnul Deacă Mircea Valeriu, membru supleant la propunerea Președintelui României;

- doamna Georgescu Laura Corina, membru titular, și domnul Giboi Alexandru Ion, membru supleant, la propunerea Guvernului.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 30 octombrie 2012, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.“

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt următoarele:

- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.“;

- Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“

De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 11 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, modificate și completate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 402/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 10 octombrie 2003, potrivit cărora:

"(1) Consiliul este compus din 11 membri și este numit de Parlament, la propunerea:

a) Senatului: 3 membri;

b) Camerei Deputaților: 3 membri;

c) Președintelui României: 2 membri;

d) Guvernului: 3 membri.

(2) Propunerile nominalizează candidatul pentru postul de titular, precum și candidatul pentru postul de supleant și se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, în termen de 15 zile de la data declanșării procedurii de numire.

(3) Birourile permanente ale celor două Camere înaintează propunerile comisiilor permanente de specialitate, în vederea audierii candidaților în ședință comună.

(4) În urma audierii comisiile permanente de specialitate întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

(5) Candidaturile se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în condițiile întrunirii cvorumului celor două Camere;

(6) Membrii Consiliului sunt garanți ai interesului public și nu reprezintă autoritatea care i-a propus.

(7) Durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani, iar numirea acestora se face eșalonat, în funcție de expirarea mandatului.

(8) În cazul în care un loc în Consiliu devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de supleant până la expirarea mandatului inițial de 6 ani.“

Analizând sesizarea de neconstituționalitate sub aspectul admisibilității, Curtea reține că, prin deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, a statuat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional. Curtea a făcut, însă, o distincție clară între hotărârile care sunt criticate din perspectiva valorilor, regulilor și principiilor constituționale, pe de o parte, și hotărârile care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, pe de altă parte.

Raportând considerentele de mai sus la cauza de față, Curtea reține că autoritatea publică vizată prin hotărârea criticată, și anume Consiliul Național al Audiovizualului, nu este una de rang constituțional, organizarea și funcționarea acesteia fiind prevăzute în Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Astfel, Consiliul Național al Audiovizualului este o autoritate publică autonomă sub control parlamentar și reprezintă garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, așa cum stabilește art. 10 alin. (1) din Legea nr. 504/2002, fiind compus, potrivit art. 11 alin. (1) din aceeași lege, din 11 membri numiți de Parlament la propunerea Senatului (3 membri), Camerei Deputaților (3 membri), Președintelui României (2 membri) și Guvernului (3 membri).

Potrivit art. 11 alin. (6) din lege, cei 11 membri ai Consiliului Național al Audiovizualului sunt garanți ai interesului public și nu reprezintă autoritatea care i-a propus.

Prin urmare, nereferindu-se la o instituție fundamentală a statului, hotărârea criticată poate fi cenzurată numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției; așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu legală. Cu alte cuvinte, norma de referință în cadrul controlului de constituționalitate nu poate avea valoare infraconstituțională, ci doar rang constituțional.

În legătură cu acest aspect, Curtea constată că autorii sesizării invocă încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 11 din Legea nr. 504/2002. Așadar, este vizată înfrângerea unor dispoziții constituționale ca urmare a presupusei încălcări a prevederilor de lege referitoare la procedura de numire a membrilor Consiliului Național al Audiovizualului, care se desfășoară potrivit art. 11 din legea sus-menționată.

În aceste condiții, Curtea reține că, în cauză, critica de neconstituționalitate nu vizează, în realitate, încălcarea unor exigențe procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, de vreme ce aceasta nu conține norme privind propunerea și numirea membrilor Consiliului Național al Audiovizualului. În plus, nici Constituția și nici Legea nr. 504/2002 nu stabilesc regula respectării principiului configurației politice și a ponderii în Parlament a grupurilor parlamentare în ceea ce privește propunerea membrilor autorității publice menționate, astfel cum este prevăzut în Legea nr. 41/1994, și, de aceea, argumentele de neconstituționalitate susținute de autorii sesizării prin prisma Deciziei nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012, nu au nicio relevanță în cauză.

Pe cale de consecință, Curtea constată că invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție este, în cazul de față, pur formală, iar nu efectivă și relevantă din punct de vedere constituțional.

În aceste condiții, având în vedere că autoritatea publică vizată, Consiliul Național al Audiovizualului, nu este reglementată în Legea fundamentală, nefiind de rang constituțional, și că procedura de numire a membrilor Consiliului Național al Audiovizualului este de rang legal, Curtea constată că sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 44/2012 nu îndeplinește condițiile de admisibilitate stabilite pe cale jurisprudențială și, în consecință, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.