Decizia CCR nr. 1.086 din 18.12.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Victoria Beldean în Dosarul nr. 8.768/107/2010 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.173D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.362D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Emilia Ciobotă în Dosarul nr. 10.748/107/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.173D/2012 și nr. 1.362D/2012, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.362D/2012 la Dosarul nr. 1.173D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 335/2012, precum și decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României (2012).

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 8.768/107/2010 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, și încheierea din 18 septembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 10.748/107/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția a fost ridicată de Victoria Beldean și Emilia Ciobotă în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor formulate de Casa Județeană de Pensii Alba împotriva unor sentințe civile pronunțate de Tribunalul Alba.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile Legii nr. 119/2010 contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece "încalcă normele de tehnică legislativă care impun existența unei congruențe între motivele și scopul unui act normativ, pe de o parte, și între efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte.“ De asemenea, arată că, la finalul anului 2011, după finalizarea procesului de recalculare a pensiilor, există o discrepanță majoră între expunerea de motive și previziunea Guvernului, în sensul că prin această măsură nu s-a realizat economia scontată de autorități, la momentul edictării acestei legi.

Totodată, apreciază că actul normativ criticat contravine art. 47 alin. (1) din Constituția României, întrucât "recalcularea pensiilor speciale nu a fost o măsură de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, ci o măsură profund pernicioasă pentru bugetul de stat.“

Autorii excepției consideră că Legea nr. 119/2010 contravine și art. 20 din Constituție, deoarece încalcă "art. 6 pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene și, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeași cartă, raportat la art. 65 pct. 1 și 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei“, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor de serviciu, pensiile rezultate nu sunt cel puțin egale cu 40% din totalul câștigului anterior al beneficiarului pensiei.

În fine, arată că sunt încălcate și prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dat fiind faptul că dreptul de pensie, ca drept fundamental, este un "bun“ în sensul acestei norme internaționale.

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu contravine normelor constituționale invocate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 705/2012.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere, este invocată jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată printr-o serie de decizii, precum Decizia nr. 1.284/2011 sau Decizia nr. 335/2012.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [_]

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.“

În opinia autorilor excepției, reglementarea legală criticată contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 47 alin. (1) referitor la obligația statului de a asigura un nivel de trai decent și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite și, în subsidiar, prevederile art. 12 pct. 2 din partea a II-a a aceleiași carte, raportat la art. 65 pct. 1 și 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici de neconstituționalitate similare.

În acest sens este Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, și Decizia nr. 966 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2013, prin care Curtea Constituțională a constatat că reglementarea legală criticată nu contravine normelor constituționale sau dispozițiilor internaționale invocate.

Astfel, față de critica autorilor excepției de neconstituționalitate referitoare la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, justificată prin aceea că există o discrepanță evidentă între cele arătate în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 cu privire la situația de criză care impune adoptarea sa și efectele reale ale acestui act normativ, prin deciziile amintite, Curtea a reținut că norma constituțională invocată instituie obligația respectării Constituției și a legilor.

Ca atare, în speță, nu se poate reține încălcarea acestui text constituțional, ci, mai degrabă, "o previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010, fapt care nu reprezintă, însă, un aspect de neconstituționalitate“.

De asemenea, referitor la înfrângerea art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai decent, Curtea a constatat că "aceste dispoziții constituționale sunt lipsite de relevanță, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat“.

În fine, în ceea ce privește susținerile privind contrarietatea Legii nr. 119/2010 cu prevederile Cărții sociale europene revizuite și ale Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, motivate de o pretinsă nerespectare a cuantumurilor prestațiilor sociale arătate în aceste acte internaționale, Curtea a reținut că, "în sistemul public de pensii, întemeiat pe principiul contributivității, cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obținute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci la veniturile obținute pe întreaga perioadă de contribuție. Prevederile internaționale invocate nu stabilesc nici ele că veniturile în funcție de care se apreciază cuantumul la pensie sunt numai acelea aferente ultimilor ani de contribuție, astfel că apar ca lipsite de temei criticile de neconstituționalitate invocate.“

În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o acestui articol, în noțiunea de "bun“, ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar eliminarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.