Anexa 4 - MĂSURI DE CARANTINĂ,. - Ordinul MADR nr. 1881/2015 - stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, şi în vederea realizării de lucrări pt....

Index
Ordinul MADR nr. 1881/2015 - stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, şi în vederea realizării de lucrări pt....
Anexa 1 - CERERE DE AUTORIZARE.
Anexa 2 - CONDIȚII GENERALE.
Anexa 3 - PROCEDURĂ.
Anexa 4 - MĂSURI DE CARANTINĂ,.
ANEXA Nr. 6

MĂSURI DE CARANTINĂ,

inclusiv testarea plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte care urmează să fie scoase din carantină

PARTEA A: Pentru anumite plante, produse vegetale și alte obiecte prevăzute în anexa nr. III la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România

SECȚIUNEA I: Plante de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii lor, altele decât fructele și semințele

1. Materialul vegetal, după caz, este supus procedurilor adecvate de terapie prevăzute în Ghidul tehnic FAO/IPGRI.

2. Materialul vegetal, după procedurile de terapie realizate conform pct. 1, este supus procedurilor de indexare în totalitatea sa. Toată cantitatea de material vegetal, inclusiv plantele pentru indexare, se păstrează în instalațiile aprobate, în condiții de menținere a carantinei prevăzute în anexa nr. 2 la ordin. Materialul vegetal destinat aprobării pentru ridicarea oficială a regimului de carantină este ținut în condiții favorabile care să permită un ciclu normal de creștere vegetativă și se supune inspecției vizuale pentru depistarea semnelor și simptomelor organismelor dăunătoare, incluzând toate organismele dăunătoare relevante prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările și completările ulterioare, la sosire și, ulterior, în momente optime, pe parcursul desfășurării procedurilor de indexare.

3. În sensul pct. 2, materialul vegetal se indexează pentru organisme dăunătoare (testat și identificat) în conformitate cu următoarele proceduri:

3.1. Testarea folosește metode adecvate de laborator și, atunci când este cazul, plante-indicator, inclusiv Citrus sinensis (L.) Osbeck, C. aurantifolia, Christm. Swing, C. medica L.,

C. reticulata Blanco și Sesamum L., pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare:

Citrus greening bacterium;

Citrus variegated chlorosis;

Citrus mosaic virus;

Citrus tristeza virus (toate izolatele);

Citrus vein enation woody gali;

Leprosis;

Naturally spreading psorosis;

Phoma tracheiphila (Petri) Kanchaweli & Gikashvili;

Satsuma dwarf virus;

Spiroplasma citri Saglio et al.;

Tatter leaf virus;

Witches broom (MLO);

Xanthomonas campestris (toate sușele patogene pe Citrus).

3.2. Pentru boli ca "Blight and Blight like", pentru care nu există proceduri de indexare rapidă, materialul vegetal trebuie supus în momentul sosirii la testare prin grefarea mugurelui terminal pe un portaltoi cultivat în condiții sterile, conform Ghidului tehnic FAO/IPGRI, iar plantele rezultate se supun procedurilor de terapie prevăzute la pct. 1.

4. Materialul vegetal supus inspecțiilor vizuale prevăzute la pct. 2 și la care s-au observat semnele și simptomele produse de organismele dăunătoare este supus unei investigații incluzând testarea, atunci când este cazul, pentru identificarea cât mai rapidă a organismelor dăunătoare care au cauzat semnele și simptomele.

SECȚIUNEA a II-a: Plante de Cydonia Mill, Malus Mill, Prunus L. și Pyrus L. și hibrizii lor și Fragaria L., destinate plantării, altele decât semințele

1. Materialul vegetal, după caz, este supus procedurilor adecvate de terapie prevăzute în Ghidul tehnic FAO/IPGRI.

2. Materialul vegetal, după procedurile de terapie realizate conform pct. 1, este supus procedurilor de indexare în totalitatea sa. Toată cantitatea de material vegetal, inclusiv plantele pentru indexare, sunt ținute în instalațiile aprobate în condiții de menținere a carantinei stabilite în anexa nr. 2 la ordin. Materialul vegetal destinat aprobării pentru ridicarea oficială a regimului de carantină este ținut în condiții favorabile apariției semnelor și simptomelor organismelor dăunătoare, incluzând toate organismele dăunătoare relevante prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare, la sosire și, ulterior, la momente potrivite, pe parcursul desfășurării procedurilor de indexare.

3. În sensul pct. 2, materialul vegetal se indexează pentru organisme dăunătoare (testat și identificat) în conformitate cu următoarele proceduri:

3.1. Pentru Fragaria L., indiferent de țara de origine a materialului vegetal, testarea folosește metode adecvate de laborator și, atunci când este cazul, plante-indicator, inclusiv Fragaria vesca, Fragaria virginiana și Chenopodium spp., pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare:

Arabis mosaic virus;

Raspberry ringspot virus;

Strawberry crinkle virus;

Strawberry latent "C" virus;

Strawberry latent ringspot virus;

Strawberry mild yellow edge virus;

Strawberry vein banding virus;

Strawberry witches broom mycoplasm;

i) Tomato black ring virus;

j) Tomato ringspot virus;

Phytophthora fragariae Hickman var. fragariae Wilcox &

Duncan;

Xanthomonas fragariae Kennedy & King.

3.2. În cazul Malus Mill:

(i) atunci când materialul vegetal provine dintr-o țară care nu este cunoscută ca fiind liberă de unul dintre următoarele organisme dăunătoare:

Apple proliferation mycoplasm; sau

Cherry rasp leaf virus (American), pentru testare se folosesc metode adecvate de laborator și, atunci când este cazul, plante-indicator pentru a detecta organismele dăunătoare relevante;

și

(ii) indiferent de țara de origine a materialului vegetal, pentru testare se folosesc metode adecvate de laborator și, atunci când este cazul, plante-indicator pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare:

Tobacco ringspot virus;

b) Tomato ringspot virus;

Erwinia amylovora (Burr.) Winsl et al.

3.3. În cazul Prunus L. și, respectiv, pentru fiecare specie de Prunus:

(i) atunci când materialul vegetal provine dintr-o țară care nu este cunoscută ca fiind liberă de unul dintre următoarele organisme dăunătoare:

Apricot chlorotic leafroll mycoplasm;

Cherry rasp leaf virus (American); sau

Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier et al.) Young et al., pentru testare se folosesc metode adecvate de laborator și, atunci când este cazul, plante-indicator pentru a detecta organismele dăunătoare relevante; și

(ii) indiferent de țara de origine a materialului vegetal, pentru testare se folosesc metode adecvate de laborator și, atunci când este cazul, plante-indicator pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare:

Little cherry pathogen (izolate noneuropene);

Peach mosaic virus (American);

Peach phony rickettsia;

Peach rosette mosaic virus;

Peach rosette mycoplasm;

Peach x-disease mycoplasm;

Peach yellows mycoplasm;

Plum line pattern virus (American);

Plum pox virus;

j) Tomato ringspot virus;

Xanthomonas campestris pv. pruni (Smith) Dye.

3.4. În cazul Cydonia Mill și Pyrus L., indiferent de țara de origine a materialului vegetal, pentru testare se folosesc metode adecvate de laborator și, când este cazul, plante-indicator pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare:

Erwinia amylovora (Burr.) Winsl et al.;

Pear decline mycoplasm.

4. Materialul vegetal supus inspecțiilor vizuale prevăzute la pct. 2 și pe care s-au observat semnele și simptomele produse de organismele dăunătoare este supus unei investigații incluzând testarea, atunci când este cazul, pentru identificarea cât mai rapidă a organismelor dăunătoare care au cauzat semnele și simptomele.

SECȚIUNEA a III-a: Plante de Vitis L., altele decât fructele

1. Materialul vegetal, după caz, este supus procedurilor adecvate de terapie prevăzute în Ghidul tehnic FAO/IPGRI.

2. Materialul vegetal, după procedurile de terapie realizate conform pct. 1, este supus procedurii de indexare (testat și identificat) în totalitatea sa. Toată cantitatea de material vegetal, inclusiv plantele pentru indexare, este ținută în instalații aprobate în condiții de menținere a carantinei stabilite în anexa nr. 2 la ordin. Materialul vegetal destinat aprobării pentru ridicarea oficială a regimului de carantină este ținut în condiții favorabile care să permită un ciclu normal de creștere vegetativă și face subiectul unei inspecții vizuale pentru depistarea semnelor și simptomelor organismelor dăunătoare, inclusiv a celor produse de Daktulosphaira vitifoliae (Fitch) și de toate celelalte organisme dăunătoare relevante prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare, la sosire și, ulterior, în momente optime, pe parcursul desfășurării procedurilor de indexare.

3. În sensul pct. 2, materialul vegetal se indexează pentru organisme dăunătoare (testat și identificat) în conformitate cu următoarele proceduri:

3.1. Atunci când materialul vegetal provine dintr-o țară care nu este cunoscută ca fiind liberă de următoarele organisme dăunătoare:

(i) Boala Ajinashika. Pentru testare se folosește o metodă adecvată de laborator. În cazul unui rezultat negativ, materialul vegetal este indexat pe soiul de viță-de-vie Koshu și este ținut sub observație cel puțin două cicluri de vegetație;

Grapevine stunt virus. Pentru testare se folosesc plante-indicator adecvate, inclusiv soiul de viță-de-vie Campbell Early, iar observațiile se fac timp de un an;

Summer mottle. Pentru testare se folosesc plante-indicator, inclusiv soiurile de viță-de-vie Sideritis, Cabernet-Franc și Mission.

3.2. Indiferent de țara de origine a materialului vegetal, pentru testare se folosesc metode adecvate de laborator și, atunci când este cazul, plante-indicator pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare:

Blueberry leaf mottle virus;

Grapevine flavescence dorée MLO și alte îngălbeniri la vița-de-vie;

Peach rosette mosaic virus;

Tobacco ringspot virus;

e) Tomato ringspot virus (sușa "yellow vein" și alte sușe);

Xylella fastidiosa (Well & Raju);

Xylophilus ampelinus (Panagopoulos) Willems et al.

4. Materialul vegetal supus inspecțiilor vizuale prevăzute la pct. 2 și pe care s-au observat semnele și simptomele produse de organismele dăunătoare este supus unei investigații incluzând testarea, atunci când este cazul, pentru identificarea cât mai rapidă a organismelor dăunătoare care au cauzat semnele și simptomele.

SECȚIUNEA a IV-a: Plante din speciile stolonifere și tuberculifere de Solanum L. sau hibrizii lor, destinate plantării

1. Materialul vegetal, după caz, este supus procedurilor de terapie prevăzute în Ghidul tehnic FAO/IPGRI.

2. Fiecare unitate de material vegetal, după procedurile de terapie realizate conform pct. 1, este supusă procedurilor de indexare. Toată cantitatea de material vegetal, inclusiv plantele pentru indexare, este ținută în instalații aprobate în condiții de menținere a carantinei prevăzute în anexa nr. 2 la ordin. Materialul vegetal destinat aprobării pentru ridicarea oficială a regimului de carantină este ținut în condiții favorabile care să permită un ciclu normal de creștere vegetativă și face subiectul unei inspecții vizuale pentru depistarea semnelor și simptomelor organismelor dăunătoare, incluzând toate organismele dăunătoare relevante prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare, și pentru Potato yellow vein disease, la sosire și, ulterior, în momente optime, la intervale regulate până la îmbătrânire, pe perioada desfășurării procedurilor de indexare.

3. Procedurile de indexare prevăzute la pct. 2 urmăresc prevederile tehnice stabilite la pct. 5, pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare:

3.1. Bacterii:

Clavibacter michiganensis (Smith) Davis et al. ssp.

sepedonicus (Spieckermann and Kotthoff) Davis et al.;

Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.

3.2. Virusuri și organisme analoage:

Andean potato latent virus;

Potato black ringspot virus;

Potato spindle tuber viroid;

Potato yellowing alfamovirus;

Potato virus T;

Andean potato mottle virus;

g) virusurile comune ale cartofului A, M, S, V, X și Y

(incluzând Y°, Yn și Vc) și Potato leaf roll virus.

În cazul seminței de cartof, procedurile de indexare se efectuează pentru a detecta cel puțin virusurile și organismele analoage virusurilor prevăzute la lit. a)-e).

4. Materialul vegetal supus inspecțiilor vizuale prevăzute la pct. 2

și pe care s-au observat semne și simptome produse de organisme dăunătoare este supus unei investigații incluzând testarea, atunci când este cazul, pentru identificarea cât mai rapidă a organismelor dăunătoare care au cauzat semnele și simptomele.

5. Prevederile tehnice prevăzute la pct. 3 sunt următoarele:

a) Bacterii

(i) Pentru tuberculi se testează conul prelevat de la nivelul hilului de la fiecare tubercul. Mărimea probei-standard este de 200 de tuberculi. Procedura poate fi aplicată convenabil și pentru probele cu mai puțin de 200 de tuberculi.

(ii) Pentru plantele tinere și butași, inclusiv microplante, se testează partea bazală a tulpinii și, atunci când este cazul, rădăcinile, pentru fiecare unitate de material vegetal.

(iii) Se recomandă testarea tuberculilor nou-formați sau a bazei tulpinii, pentru speciile care nu formează tuberculi, într-un ciclu normal de creștere vegetativă după testarea prevăzută la pct. 1 și 2.

(iv) Pentru materialul prevăzut la pct. 1, metoda de testare pentru Clavibacter michiganensis (Smith) Davis et al. ssp. sepedonicus (Spieckermann and Kotthoff) Davis et al. este metoda Comunității Europene, stabilită în anexa nr. I la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, cu modificările și completările ulterioare. Pentru materialul prevăzut la pct. 2, ar putea fi aplicată această metodă de testare.

(v) Pentru materialul prevăzut la pct. 1, metoda de testare pentru Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et a.l este metoda Comunității Europene stabilită în anexa nr. II la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 586/2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. Pentru materialul menționat la pct. 2 ar putea fi aplicată această metodă de testare.

b) Virusuri și organisme analoage virusurilor, altele decât Potato spindle tuber viroid

(i) Testarea minimă pentru materialele vegetale (tuberculi, plante tinere și butași, inclusiv microplante) include un test serologic realizat la sau aproape de înflorire pentru fiecare dintre organismele dăunătoare listate, altele decât Potato spindle tuber viroid, urmat de un test biologic al materialului găsit negativ la testul serologic. Pentru Potato leaf roll virus se fac două teste serologice.

(ii) Testarea minimă pentru sămânța de cartof este un test serologic sau biologic, dacă nu este disponibil unul serologic.

Pentru probele găsite negative se recomandă retestarea unei părți din probe; pentru rezultatele incerte se face testarea materialului printr-o altă metodă.

(iii) Testările serologice și biologice prevăzute la pct. 1 și 2 sunt realizate pe plante crescute în seră, pe probe luate din cel puțin două poziții de pe fiecare tulpină, incluzând o frunză tânără întreagă din vârful fiecărei tulpini și o frunză mai bătrână de la mijlocul tulpinii; se ridică probe în cazul fiecărei tulpini, din cauza posibilei existențe a unei infecții nesistemice.

În cazul testelor serologice nu se fac mănunchiuri de frunze din plante diferite decât dacă proporția de amestecare a acestora a fost validată printr-o metodă oficială; frunzele de pe fiecare tulpină pot fi amestecate în orice mod pentru a face o probă pentru fiecare plantă. În cazul testării biologice proba se formează din maximum 5 plante cu inocularea a cel puțin două plante-indicator.

(iv) Plantele-indicator adecvate pentru folosire în testarea biologică prevăzută la pct. 1 și 2 sunt cele listate de către Organizația Europeană și Mediteraneeană pentru Protecția Plantelor sau alte plante-indicator aprobate oficial, despre care s-a dovedit că detectează virusurile respective.

(v) Se ridică regimul de carantină numai pentru materialul care a fost direct testat. După ce a fost efectuată indexarea ochiurilor se ridică regimul de carantină numai pentru materialul rezultat din aceste ochiuri testate. Tuberculii nu ar trebui scoși din carantină din cauza posibilelor probleme cu infecțiile nesistemice.

Potato spindle tuber viroid

(i) Pentru tot materialul se testează plante cultivate în seră, de îndată ce s-au adaptat bine, dar înainte de înflorire și de producerea polenului. Testarea pe lăstarii tuberculilor/plantelor in vitro/răsadurilor tinere este privită numai ca o testare preliminară.

(ii) Probele sunt alcătuite dintr-o frunză complet dezvoltată din vârful fiecărei tulpini a plantei.

(iii) Întregul material pentru testare este cultivat la temperaturi care nu trebuie să fie mai mici de 18°C (preferabil la temperaturi mai mari de 20°C) și la o fotoperioadă de cel puțin 16 ore.

(iv) Testarea probelor de ADNc și ARN se face prin marcare radioactivă sau neradioactivă; return-PAGE (prin colorare cu Ag) sau prin RT-PCR.

(v) Proporția maximă de amestecare pentru alcătuirea unei probe și return-PAGE este de 5 plante. Utilizarea acesteia sau a proporțiilor mai mari trebuie validată.

PARTEA B: Pentru plantele, produsele vegetale și alte obiecte prevăzute în anexele nr. II și IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007

1. Măsurile oficiale de carantină includ inspecția adecvată sau testarea pentru organismele dăunătoare relevante enumerate în anexele nr. I și II la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare, și sunt luate în conformitate cu exigențele specifice menționate în anexa nr. IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru organismele dăunătoare specifice, după caz. Pentru respectarea exigențelor specifice, metodele folosite pentru măsurile de carantină sunt cele prevăzute în anexa nr. IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare, sau alte măsuri echivalente adecvate aprobate oficial.

2. În conformitate cu prevederile pct. 1, plantele, produsele vegetale și alte obiecte trebuie să fie găsite libere de organismele dăunătoare relevante specificate în anexele nr. I, II și IV la Hotărârea Guvernului nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Ordinul MADR nr. 1881/2015 - stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, şi în vederea realizării de lucrări pt....