Hotărârea CCR - contestarea înregistrării candidaturii dl. Teodor-Viorel Meleşcanu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

La data de 24 septembrie 2014 a fost înregistrată la Curtea Constituțională contestația formulată de domnul Dan Boboc împotriva înregistrării candidaturii domnului Teodor-Viorel Meleșcanu la alegerile pentru Președintele României din anul 2014.

Contestația formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 870F/2014, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Teodor-Viorel Meleșcanu împreună cu Decizia nr. 27D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.247 din 18 septembrie 2014.

În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate Sa dosar.

În contestația formulată, domnul Dan Boboc solicită Curții Constituționale să constate "nulitatea absolută a cererii de înscriere la scrutinul electoral privind Președintele României" și ilegalitatea modalității prin care au fost strânse semnăturile necesare înregistrării candidaturii. Contestatarul arată că, din declarațiile publice, rezultă că, la strângerea semnăturilor, candidatul a folosit unele asociații, printre care și cea a militarilor în rezervă. Or, potrivit dispozițiilor Legii nr. 245/2005 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind înființarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor, numai adunarea generală a asociației, cu votul majorității membrilor, putea aproba implicarea asociației în activitatea care are ca scop sprijinirea unui candidat la președinția României. Așa fiind, pe lângă semnăturile de sprijin al candidatului trebuia depus și procesul-verbal al ședinței adunării generale a asociației. Mai mult, legiuitorul a interzis implicarea militarilor în politică, cazurile existente fiind sancționate, întrucât atare activități pot conduce la consecințe imprevizibile pentru societatea civilă.

Autorul contestației mai susține că Partidul Dreptății Sociale, care îl sprijină pe candidat, "nu este făcut public cu cel puțin 30 de zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturii, site-ul acestui partid fiind în construcție, și nu sunt cunoscute date despre acesta privind înființarea, statutul și înscrierea în Registrul Partidelor Politice."

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației, întrucât motivele pe care le invocă autorul acesteia nu reprezintă impedimente legale care să conducă la respingerea înregistrării candidaturii domnului Teodor Meleșcanu, potrivit art. 28 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, ci constituie aprecieri personale ale contestatorului.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Teodor-Viorel Meleșcanu pentru funcția de Președinte al României.

Examinând contestația, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004, iar motivele invocate de autorul contestației nu privesc nici încălcarea dispozițiilor constituționale și nici a dispozițiilor din Legea nr. 370/2004, ele exprimând mai degrabă o anumită opinie a acestuia în privința persoanei candidatului la funcția de Președinte al României.